29 iunie – Sfinții Petru și Pavel

Sâmbătă, 29 iunie 2019, credincioșii din întreaga țară săvârșesc prăznuirea Sfinților Petru și Pavel, zi care marchează, conform tradiției, miezul verii agrare, dar și perioada secerișului. Ca mai toate sărbătorile din străvechea tradiție creștină, aceasta este încărcată cu numeroase semnificații, dar și reguli nescrise, lăsate moștenire din moși-strămoși.

Cei doi Sfinți sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67, odată cu prigoana creștină declanșată de împăratul roman Nero. De altfel, Petru și Pavel sunt considerați discipolii lui Iisus care au avut cea mai mare contribuție la răspândirea creștinismului în lume, deși păgânii nu au ezitat să îi supună la numeroase chinuri.

Ziua de 29 iunie aduce cu sine numeroase tradiții și obiceiuri, mai ales că Sfântul Petru este considerat patronul agriculturii și, totodată, cel care răspunde de bunăstarea recoltelor. Încă din cele mai vechi timpuri, se spune că o singură plesnitură din biciul său face să sară scântei care, odată ajunse pe pământ, se transformă în licurici.

Ziua Drapelului

Astăzi, 26 iunie, românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Drapelului 2019. Drapelul este simbolul nostru național ce ne-a dat curaj în momentele grele de luptă și ne-a făcut mândrii de-a lungul anilor. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române.

Astfel, Ziua Drapelului Național a fost adoptată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998. În acest fel, autoritățile publice și celelalte instituții ale statului au prilejul de a organiza programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei româneşti şi ceremonii militare specifice în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tricolorul simbolizeaza: Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei. Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea. Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.

Solstițiul de vară 2019

Solstițiul de vară 2019 are loc la 21 iunie care este cea mai lungă zi din an și marchează începutul verii astronomice. Solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină, în România fiind asociat cu Sânzienele sau Drăgaica.

Solstițiul de vară 2019 se va produce pe 21 iunie la ora 18:54. Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

Durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12′, și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie.