Ziua internaţională a Mării Negre

Ziua internaţională a Mării Negre este sărbătorită an de an, la 31 octombrie, dată la care, în anul 1996, cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit, ce are ca obiective promovarea şi o mai bună înţelegere şi cercetare a economiei, societăţii, educaţiei şi guvernanţei regiunii Mării Negre, poziţionarea acesteia faţă de restul lumii, precum şi dezvoltarea modalităţilor de promovare a intereselor regiunii la nivel internaţional, se arată pe site-ul instituţiei, fumn.eu. Iniţiativa înfiinţării acestei fundaţii a aparţinut unui grup academic românesc, coordonat de academicianul şi diplomatul Mircea Maliţa, după ce, în anul 1992, a fost înfiinţată Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), incluzând 11 ţări: 6 ţări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina şi România) şi 5 ţări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia şi Albania). În 2004, Serbia s-a alăturat organizaţiei, din OCEMN făcând parte în prezent 12 state. Organizaţia Cooperarea Economică a Mării Negre este o organizaţie de cooperare regională, numărându-se printre primele iniţiative lansate în zona Mării Negre.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

Ziua internaţională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activităţi cultural-educative, expoziţii de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmăreşte conştientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier, fiind însă, în acelaşi timp, şi un prilej de sărbătoare.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 413.488 kmp, fără Marea Azov, care îi aparţine şi care are o suprafaţă de 38.000 kmp. Are o adâncime maximă de 2.245 m şi scaldă ţărmul României pe o lungime de 234 km, potrivit ”Enciclopediei Geografice a României”, volum coordonat de Dan Ghinea. Pe ţărmurile ei se găsesc şase ţări: Bulgaria şi România în vest, Ucraina în nord, Federaţia Rusă în nord-est, Georgia în est şi Turcia în sud.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană şi, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, şi cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a internetului

La 29 octombrie este aniversată, din 2005, Ziua internaţională a internetului. Reţeaua de internet este considerată de foarte mulţi drept cea mai importantă invenţie a umanităţii.

Data aleasă celebrează efortul comun depus de cei care au contribuit la realizarea spaţiului virtual şi de a atrage atenţia, totodată, asupra muncii celor din domeniul tehnologiei informaţionale pentru îmbunătăţirea serviciilor furnizate prin acest tip de conexiune, care a însemnat îmbunătăţirea serviciilor folosite de oameni în viaţa de zi cu zi.

Marcarea acestei zile atrage atenţia asupra posibilităţilor oferite de noile tehnologii pentru îmbunătăţirea standardelor de viaţă printr-o mai bună înţelegere a tehnologiei şi funcţiilor sale.

Totul a început la 29 octombrie 1969, la doar câteva luni de la momentul istoric pentru omenire când astronautul american Neil Armstrong a făcut primii paşi pe Lună. Într-un laborator al prestigioasei instituţii americane de învăţământ superior UCLA, absolventul Leonard Kleinrock a telefonat la prestigioasa Universitate Stanford şi a comunicat lui Charley Kline şi Bill Duvall că va trimite un mesaj prin intermediul internetului. Era vorba despre proiectul intitulat ARPANET, o reţea finanţată de Departamentul American al Apărării care conecta astfel patru terminale independente dispuse la universităţile UCLA, Stanford, Utah şi California – Santa Barbara. Intenţia lui Kleinrock a fost de a trimite cuvântul ”login”, însă a reuşit să trimită doar literele ”l” şi ”o”. Însă, sub coordonarea profesorului Leonard Kleinrock, Kline a reuşit să transmită complet cuvântul ”login” o oră mai târziu. Astfel a fost înregistrată prima comunicare între două terminale folosind internetul, potrivit http://www.theinternetday.com.

În 1989, ”world wide web” a devenit posibil, mulţumită reuşitelor cercetătorului britanic Tim Barners-Lee care a realizat limbajul pentru realizarea paginilor de internet, denumit HTML – ”hypertext markup language” şi protocolul de comunicaţie destinat transferului de informaţie criptată – HTTP – ”Hypertext transfer protocol”.

Oficial, proiectul World Wide Web a fost anunţat la 6 august 1991, indică http://www.theinternetday.com.

Introducerea sistemului de operare Windows 95 a însemnat accesul internetului în casele oamenilor, datorită introducerii pachetului Internet Explorer, browser-ul care oferea acces la internet. În anii 2000, aproape jumătate din locuinţele din Statele Unite ale Americii aveau calculatoare personale.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (World Stroke Day) este marcată anual, la 29 octombrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra riscurilor producerii unui accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o problemă medicală complexă, care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, de loc sau de timp. AVC-ul se produce atunci când se opreşte fluxul sangvin dintr-o arteră importantă care irigă creierul. Poate fi de trei tipuri: ischemic (care apare din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră); hemoragic (determinat de o ruptură a peretelui unui vas de sânge din creier, ducând astfel la acumularea sângelui intracerebral şi blocând transportul de oxigen şi substanţe nutritive) şi ischemic tranzitor (denumit uneori accident vascular cerebral minor sau „mini AVC”, atunci când semnele unui AVC sunt prezente, dar dispar în maxim 24 de ore), notează site-ul https://stop-avc.ro.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) avertizează, pe site-ul dedicat acestei zile, www.worldstrokecampaign.org, că anul acesta circa 14,5 milioane de persoane vor suferi un AVC, iar 5,5 milioane îşi vor pierde viaţa. Pe de altă parte, la nivel mondial, 80 milioane de persoane au supravieţuit unui AVC. Din anul 2010, accidentul vascular cerebral este declarat drept o urgenţă de sănătate publică la nivel global de WSO, notează site-ul cnas.ro.

În prezent, accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global şi a doua cauză de mortalitate. Supravieţuitorii unui AVC se confruntă cu probleme dintre cele mai diverse, de la disfuncţii fizice la dificultăţi de vorbire, de orientare, pierderi de memorie sau tulburări comportamentale, cu efecte pe termen mai scurt sau mai lung, în funcţie de care parte a creierului este afectată şi de cât de repede se intervine. Accesul rapid la servicii medicale salvează vieţi şi creşte considerabil gradul de recuperare.

România are cea mai mare mortalitate cauzată de accidentele vasculare cerebrale din Europa, iar un român din şase va suferi un AVC, relevă un studiu privind evoluţia bolii, citat de Societatea Naţională de Radiologie Intervenţională din România. Reprezentanţii SNRIR precizează, în comunicatul citat anterior, că în România incidenţa bolii a crescut „îngrijorător” în rândul persoanelor tinere, cu vârste de peste 20 de ani. „Patru români mor în fiecare oră din cauza AVC.

Până la 90% dintre accidentele vasculare ar putea fi prevenite acordând o atenţie deosebită factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, dieta, fumatul şi exerciţiile fizice. Acţiunile de prevenţie ar contribui nu numai la scăderea numărului de AVC-uri, ci şi la reducerea bolilor cardiovasculare, a cancerului, a diabetului etc.

Ziua internaţională a animaţiei

Ziua internaţională a animaţiei se sărbătoreşte, anual, în data de 28 octombrie, din iniţiativa Asociaţiei Internaţionale de Film Animat, membră a UNESCO, potrivit http://asifa.net.

Ziua internaţională a animaţiei a fost marcată, în premieră, în 2002, pentru ca în ultimii ani să fie aniversată în peste 50 de ţări din toată lumea. Printre evenimentele programate cu acest prilej se numără proiecţii de film animat şi demonstraţii legate de tehnica realizării unui film animat. Acest al doilea aspect este cu atât mai interesant cu cât filmul animat nu presupune lucrul doar cu desene sau picturi, ci şi cu marionete, figurine de lut sau din hârtie.

Asociaţia Internaţională de Film Animat a fost înfiinţată în 1960, în Franţa. Printre fondatori se numără Norman McLaren, laureat, în 1952, al Oscarului pentru documentarul ”Neighbors” şi, în 1969, al Premiului BAFTA pentru animaţia ”Pas de deux”. În prezent, asociaţia cuprinde membri din peste 30 de ţări. Printre activităţile sale se numără organizarea de festivaluri de animaţie în Ottawa, Hiroshima şi Zagreb, precum şi decernarea Premiilor Annie.

Primul film românesc de animaţie este considerat „Păcală în lună”, în regia lui Aurel Petrescu (1897-1948). În presa vremii, pelicula a fost anunţată ca fiind „o comedie bufă cu desene animate”. A avut premiera la 4 aprilie 1920, la cinema „Cercul Militar”, arată istoriafilmuluiromanesc.ro. Din păcate, filmul s-a pierdut.

Prima animaţie românească păstrată a fost creată de Marin Iorda (1901-1972). Intitulată „Haplea”, pelicula este inspirată din caricaturile lui Iorda, după scenariul lui Nicolae Batzaria. Filmul măsoară 300 de metri, regizorul lucrând la el aproape un an. În 1987, revista Cinema nota despre realizarea lui Iorda: „Fără a exagera câtuşi de puţin, afirmăm că este primul film românesc de acest gen care stă aproape pe acelaşi nivel cu desenele animate străine. Figurile atât de populare ale lui Haplea, Frosa şi căţelul Sdup, cunoscute din cărţi şi reviste, se mişcă de data aceasta pe ecran în scene amuzante şi hazlii.”, citat pe site-ul cinemagia.ro.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua europeană a justiției civile

La 25 octombrie este marcată, anual, ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției.

Ritmul tot mai alert al transformărilor sociale din ultimii ani a generat un proces intens de profesionalizare a justiției civile, ramurile dreptului privat fiind în continuă diversificare.

Pe de altă parte, normele și procedurile judiciare devin tot mai specializate și complexe. De aici apare pericolul unei ”abstractizări” a modului de funcționare a mecanismului judiciar pentru majoritatea cetățenilor.

Ziua europeană a justiției civile are ca obiectiv sensibilizarea cu privire la dreptul persoanelor de a avea acces la justiție în situațiile în care acestea muncesc, se căsătoresc, au copii, sau achiziționează bunuri și servicii într-un alt stat al UE. Altfel spus, rostul principal al acestei celebrări este acela de a aminti că justiția este un serviciu pentru cetățeni care le dă posibilitatea de a-și rezolva disputele private și de a-și afirma drepturile, potrivit www.coe.int.

Prin organizarea evenimentelor din această zi se dorește o încercare de creștere a gradului de transparență a procedurilor judiciare, în așa fel încât acestea să fie pe deplin accesibile fiecărui cetățean în parte. Acțiunile desfășurate au ca scop apropierea justiției de cetățeni, pentru a-i ajuta să fie mai bine informați asupra drepturilor lor și pentru a înțelege mai bine modalitatea de funcționare a justiției de zi cu zi.

La data de 5 iunie 2003, Consiliul Europei și Uniunea Europeană au stabilit desfășurarea în fiecare an, în ziua de 25 octombrie, a Zilei europene a justiției civile, cu scopul de a aduce în atenția cetățenilor europeni a modul de funcționare a justiției și de a sprijini dezvoltarea unui spațiu judiciar comun european.  Ziua europeană a justiției civile este marcată în 2015 de către instanțele din România, la 25 octombrie, conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din 6 octombrie 2016. S-a decis să se marcheze această zi prin invitarea în instanțe și parchete, precum și la sediul CSM, a cetățenilor, reprezentanților mass-media și a unor grupuri organizate de elevi și studenți.

Printre evenimentele organizate de instanțe în țară și în București, cu prilejul acestei zile, se numără: organizarea, pentru cei interesați, a unor prezentări cu privire la circuitul dosarelor, etapele procesuale până la soluționarea unor cauze, modalitatea de lucru a personalului instanței/ parchetului, ori alte aspecte relevante privind actul de justiție; implicarea judecătorilor și procurorilor în activități de educație juridică în școli sau la sediul instanțelor/ parchetelor (ex: „Unde-i lege nu-i tocmeală”, „Educația juridică pentru liceeni” etc.); organizarea unor procese simulate și dezbateri pentru elevi și student etc., se arată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, www.csm1909.ro.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Naţiunilor Unite

Ziua Naţiunilor Unite este sărbătorită, an de an, la data de 24 octombrie, care marchează intrarea în vigoare, în 1945, a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Prin ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi, inclusiv a celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a început oficial activitatea.

Celebrată din 1948, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca statele membre să facă din această zi o sărbătoare publică, dedicată informării ţărilor din întreaga lume cu privire la obiectivele şi realizările Organizaţiei Naţiunilor Unite. A devenit o zi marcată la nivel mondial prin întâlniri, discuţii, expoziţii, precum şi alte evenimente culturale, potrivit www.un.org.

Ziua Naţiunilor Unite este marcată în 2019, printr-un concert susţinut de Orchestra Filarmonică din Qatar cu participarea artiştilor Dana Al Fardan, Hala Al-Emadi şi Aisha. Evenimentul are loc în sala Adunării Generale din sediul central al ONU din New York. De asemenea, la sediul UNESCO din Paris, vor avea loc două evenimente: o întâlnire a Asociaţiei franceze ONU cu şapte Agenţii ONU şi o conferinţă privind oraşele durabile.

Numele de ”Naţiunile Unite”, propus de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Franklin D. Roosevelt, a fost menţionat pentru prima dată în Declaraţia Naţiunilor Unite, la 1 ianuarie 1942, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când reprezentanţi din 26 de state au promis că guvernele lor vor continua să lupte împreună împotriva Puterilor Axei. La 25 aprilie 1945, reprezentanţi din 50 de ţări s-au întâlnit la San Francisco, la lucrările Conferinţei Naţiunilor Unite, pentru a elabora Carta ONU şi, respectiv, constituirea organizaţiei mondiale. Delegaţii au deliberat pe baza propunerilor la care lucraseră reprezentanţii Chinei, Uniunii Sovietice, Regatului Unit şi ai SUA, la Dumbarton Oaks, în august – octombrie 1944.

România a demarat procedurile de aderare la Organizaţia Naţiunilor Unite imediat după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1946, dar a fost admisă la 14 decembrie 1955, împreună cu alte 15 state. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, precum şi în Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003 şi 2007-2009. România exercită în perioada 2018-2019 un nou mandat de membru al ECOSOC, ca reprezentant al Grupului est-european (ales la 15 iunie 2017). Începând din 2015, Reprezentantul Permanent al României la ONU este ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar Ion Jinga, potrivit www.mae.ro.

Astăzi, Organizaţia Naţiunilor Unite numără 193 de state membre. Începând din 1 ianuarie 2017, secretarul general al ONU este portughezul António Guterres.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a osteoporozei

La 20 octombrie, este marcată ziua mondială a osteoporozei.

Supranumită „hoțul tăcut”, boala a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate publică, având consecințe majore în rândul populației planetei.

Cele mai grave și mai frecvente fracturi osoase sunt cele ale coloanei vertebrale și ale șoldului.

La nivel mondial, osteoporoza afectează estimativ 200 milioane de femei, cu precădere după vârsta de 55 de ani, anume după instalarea menopauzei.

Diferiți factori contribuie la menținerea sănătății oaselor și la prevenirea afecțiunii, între care un stil de viață sănătos și administrarea tratamentului pentru cei cu risc ridicat.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua europeană împotriva traficului de persoane

Ziua europeană împotriva traficului de persoane este marcată, anual, la data de 18 octombrie.

Traficul de persoane este sclavia zilelor noastre. Deși legal sclavia a fost abolită în secolul XIX, unele estimări spun că mai mulți oameni sunt astăzi robiți decât acum două secole. Chiar dacă munca forțată încă există în Europa și în țările dezvoltate, principala formă de exploatare este cea sexuală.

18 octombrie este ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane, însă responsabilitatea pentru acest fenomen social nu este doar una guvernamentală. Traficul de persoane privește societatea civilă.

În România, o coaliție de organizații non-guvernamentale s-au mobilizat în scopul creșterii nivelului de conștientizare asupra traficului de persoane prin evenimente, difuzări de documentare sau filme artistice despre traficul de persoane, împărțire de pliante și materiale informative, flash-moburi.

Aproximativ 62% din traficul de persoane din Uniunea Europeană se face în scopul exploatării sexuale iar locul secund e ocupat de traficul prin muncă forțată.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei (ONU)

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei se marchează în fiecare an în data de 17 octombrie, potrivit Rezoluţiei 47/196 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), adoptată la 22 decembrie 1992.

Într-o lume care a ajuns la un nivel fără precedent de dezvoltare economică, mijloace tehnologice şi resurse financiare, faptul că milioane de persoane trăiesc în sărăcie extremă este imoral, arată Organizaţia Naţiunilor Unite (https://www.un.org).

Sărăcia nu este doar o problemă economică, ci mai degrabă un fenomen multidimensional care cuprinde lipsa atât a veniturilor, cât şi a capacităţilor de bază pentru o viaţă demnă. Persoanele care trăiesc în sărăcie se confruntă cu multe privări interrelaţionate, între care: condiţii de muncă periculoase, locuinţe nesigure, lipsa unei alimentaţii sănătoase, acces inegal la justiţie, lipsa puterii politice, acces limitat la îngrijiri medicale.

În acest an se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), la 20 noiembrie 1989. Tratatul stabileşte drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale ale fiecărui copil, indiferent de rasa, religia sau abilităţile lor.

Tema din 2019 privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei, „Acting Together to Empower Children, their Families and Communities to End Poverty” – „Acţionând împreună pentru a împuternici copiii, familiile şi comunităţile lor pentru a pune capăt sărăciei”, are în vedere acest eveniment aniversar.

În 2019 se marchează şi cea de-a 32-a aniversare a apelului la acţiune făcut de părintele Joseph Wresinski, una dintre primele persoane care au evidenţiat această legătură directă între drepturile omului şi sărăcia extremă.

În februarie 1987, Wresinski a făcut un apel la Comisia ONU pentru Drepturile Omului pentru examinarea problemei sărăciei extreme şi a drepturilor omului.

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei reprezintă o oportunitate de a aprecia efortul şi lupta persoanelor care trăiesc în sărăcie, o şansă pentru ca acestea să-şi facă auzite nevoile şi un moment pentru a recunoaşte faptul că oamenii săraci sunt primii care luptă împotriva sărăciei.

Alegerea datei privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei a avut în vedere ziua de 17 octombrie a anului 1987, când peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadéro din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, a violenţei şi a foametei. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a alimentaţiei

Ziua mondială a alimentaţiei este sărbătorită an de an, la data de 16 octombrie.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, data de 16 octombrie reprezentând ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec, notează site-ul , www.fao.org.

Ziua mondială a alimentaţiei prilejuieşte o serie de evenimente organizate cu scopul de a îndeplini cel de-al doilea obiectiv înscris pe Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un program universal de acţiune globală în domeniul dezvoltării durabile, asumat de statele membre ONU la sfârşitul anului 2015. Astfel, Obiectivul nr. 2 (Foamete ”zero”) are în vedere eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile, se arată pe site-ul dezvoltaredurabila.gov.ro.

Anul acesta, Ziua mondială a alimentaţiei promovează adoptarea de măsuri, în toate sectoarele de activitate, pentru a oferi tuturor categoriilor sociale din toate colţurile lumii posibilitatea de a avea acces la hrană de calitate. Ziua mondială a alimentaţiei este marcată în circa 130 de state ale lumii, iar în România a fost instituită, prin Legea nr 47/2016, Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare la aceeaşi dată.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, „studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente”.

Prin Legea nr 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial al României la 1 aprilie 2016, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.