Ziua mondială a vederii

Ziua mondială a vederii („World Sight Day” – WSD) este marcată anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv la 10 octombrie anul acesta.

Această zi reprezintă o manifestare ce vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere. Sloganul de anul acesta, „Vision First”, rezumă angajamentul profesioniştilor de pe orice meridian în vederea utilizării tuturor mijloacelor posibile pentru îngrijirea şi menţinerea vederii sănătoase a populaţiei, potrivit site-ului Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, www.iapb.org.

Scopul Zilei mondiale a vederii este acela de a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra pacienţilor care suferă din cauza lipsei totale a vederii, asupra numărului crescut de probleme oculare şi asupra pacienţilor care au nevoie de ajutor.

Ziua mondială a vederii marchează momentul în care comunitatea internaţională îşi reafirmă angajamentul în direcţia reconsiderării importanţei îngrijirii vederii şi tratării acesteia drept o problemă globală de sănătate publică.

La nivel mondial, peste un miliard de oameni trăiesc cu o deficienţă de vedere, deoarece nu primesc îngrijirea de care au nevoie pentru afecţiuni precum miopia, prezbitismul, glaucomul sau cataracta, arată primul raport mondial dedicat vederii prezentat la Geneva, la 8 octombrie, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Acest raport constată că îmbătrânirea populaţiilor, evoluţia stilului de viaţă şi problemele de acces la îngrijirea oculară, în special în ţările cu venituri mici sau medii, sunt printre principalii factori responsabili de creşterea numărului de persoane cu deficienţe de vedere.

Cel puţin 2,2 miliarde de persoane suferă de deficienţe de vedere sau de cecitate, dintre care peste un miliard prezintă o afecţiune care ar fi putut fi evitată sau încă nu este tratată. Alte constatări majore ale raportului includ: bolile oculare şi deficienţele de vedere nu sunt distribuite în mod uniform: cele mai afectate sunt în general persoanele care trăiesc în mediul rural, persoanele cu venituri mici, femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile etnice şi popoarele indigene.

Este nevoie de aproximativ 14,3 miliarde de dolari pentru a trata miliardul de persoane care suferă de deficienţe de vedere sau de orbire din cauza miopiei, a prezbitismului sau a cataractei.

Potrivit raportului, afecţiunile oftalmologice care pot duce la deficienţe de vedere şi la orbire, cum ar fi cataracta, trachomul sau erorile de refracţie, sunt la baza strategiilor naţionale de prevenire şi a altor strategii privind îngrijirea oculară. Nu trebuie subestimată, de asemenea, importanţa afecţiunilor oftalmologice care nu deranjează vederea, cum ar fi xeroftalmia şi conjunctivita, deoarece acestea reprezintă unul dintre principalele motive de consultare în toate ţările.

Ziua mondială a vederii este marcată şi în România la aceeaşi dată, fiind instituită prin Legea nr. 48/2016.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD-UNPR, PNL şi independenţi, care susţin, în expunerea de motive, că, potrivit statisticilor mondiale, afecţiunile oculare au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, la nivel global, aproximativ 285 milioane de oameni au vederea afectată parţial sau total. „La nivel global, cauzele orbirii sunt următoarele: cataractă (51%), bolile copilăriei (4%), viciile de refracţie (3%), opacitatea corneei (4%), degenerescenţa maculară legată de vârstă (5%) şi glaucom (8%)”, se mai arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul cdep.ro.

Propunerea de lege a fost adoptată de Senat, la 28 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, la 2 martie 2016, legea fiind promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, la 29 martie 2016, şi publicată în Monitorul Oficial al României, la 1 aprilie 2016.

Potrivit Legii nr. 48/2016, Ziua mondială a vederii în România poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de organizaţiile neguvernamentale din domeniul medical, de reprezentanţele României în străinătate, de entităţi medicale publice şi private, prin evenimente dedicate prevenirii afecţiunilor oculare şi orbirii, responsabil de coordonarea acestor activităţi fiind Ministerul Sănătăţii. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea

În fiecare an, la 10 octombrie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea, începând cu anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană în decembrie 2007.

Pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman şi degradant, fiind incompatibilă cu demnitatea umană. În plus, nu s-a demonstrat că aceasta ar avea vreun efect disuasiv şi, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.

Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) care prevede faptul că „nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant”.

Abolirea universală a pedepsei capitale este unul dintre obiectivele primordiale ale politicii Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului. În timp ce la nivel mondial s-au derulat şi se derulează mişcări pentru abolirea acesteia, mai multe ţări au adăugat (1980-2000) în sistemul lor juridic pedeapsa cu moartea pentru infracţiuni legate de droguri, pedepse care sunt păstrate în prezent în peste 30 de ţări şi teritorii.

Potrivit Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea, până în prezent, circa 100 de ţări au abolit această pedeapsă pentru toate infracţiunile, mai mult de 5 ţări au abolit pedeapsa cu moartea pentru crime, în timp ce aproape 60 de ţări şi teritorii rămân adepte ale păstrării pedepsei capitale.

La nivel internaţional, au fost adoptate mai multe instrumente juridice care se referă explicit la abolirea pedepsei cu moartea, potrivit www.mae.ro. Printre acestea se numără Protocolul nr. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 1983) care prevede abolirea pedepsei capitale pe timp de pace, dar permite menţinerea acesteia pentru crime „pe timp de război sau în caz de ameninţare iminentă de război” şi Protocolul nr. 13 la Convenţia CEDO (Vilnius, 2002) care prevede abolirea totală a pedepsei capitale, indiferent de circumstanţe.

În ţara noastră, pedeapsa cu moartea a fost abolită în anul 1990, dar ca membru al Uniunii Europene, al Consiliului Europei şi al ONU, statul român se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume şi adoptării unui moratoriu privind pedeapsa capitală. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Pe 10 octombrie este marcată Ziua Mondială a Sănătății Mintale. În acest an, la îndemnul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), vorbim despre tineri și sănătatea mintală într-o lume în schimbare.

Cele mai des întâlnite probleme de sănătate mintale care se pot manifesta în perioada adolescenței sunt depresia, anxietatea, tulburările de comportament alimentar.

Una din patru persoane din întreaga lume are, la un moment dat în viață, o afecțiune mintală. Paleta acestor afecțiuni este foarte largă, de la cele întâlnite frecvent, precum depresia, anxietatea și atacul de panică, până la tulburări mai rare, precum dezordinile bipolare și schizofrenia.

Circa 50% din afecțiunile mintale încep în jurul vârstei de 14 ani, dar în majoritatea cazurilor rămân nedetectate și netratate. Depresia este, ca pondere, a treia principală problemă de sănătate care afectează adolescenții, iar sinuciderea este cea de-a doua cauză principală de deces a pesoanelor cu vârsta între 15 și 29 de ani, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO). Consumul de alcool și de droguri la vârsta adolescenței este o problemă îngrijorătoare în numeroase țări, inclusiv în România. O altă problemă în creștere este cea a dezordinilor alimentare (bulimie, anorexie).

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.