Ziua internaţională a internetului

La 29 octombrie este aniversată, din 2005, Ziua internaţională a internetului. Reţeaua de internet este considerată de foarte mulţi drept cea mai importantă invenţie a umanităţii.

Data aleasă celebrează efortul comun depus de cei care au contribuit la realizarea spaţiului virtual şi de a atrage atenţia, totodată, asupra muncii celor din domeniul tehnologiei informaţionale pentru îmbunătăţirea serviciilor furnizate prin acest tip de conexiune, care a însemnat îmbunătăţirea serviciilor folosite de oameni în viaţa de zi cu zi.

Marcarea acestei zile atrage atenţia asupra posibilităţilor oferite de noile tehnologii pentru îmbunătăţirea standardelor de viaţă printr-o mai bună înţelegere a tehnologiei şi funcţiilor sale.

Totul a început la 29 octombrie 1969, la doar câteva luni de la momentul istoric pentru omenire când astronautul american Neil Armstrong a făcut primii paşi pe Lună. Într-un laborator al prestigioasei instituţii americane de învăţământ superior UCLA, absolventul Leonard Kleinrock a telefonat la prestigioasa Universitate Stanford şi a comunicat lui Charley Kline şi Bill Duvall că va trimite un mesaj prin intermediul internetului. Era vorba despre proiectul intitulat ARPANET, o reţea finanţată de Departamentul American al Apărării care conecta astfel patru terminale independente dispuse la universităţile UCLA, Stanford, Utah şi California – Santa Barbara. Intenţia lui Kleinrock a fost de a trimite cuvântul ”login”, însă a reuşit să trimită doar literele ”l” şi ”o”. Însă, sub coordonarea profesorului Leonard Kleinrock, Kline a reuşit să transmită complet cuvântul ”login” o oră mai târziu. Astfel a fost înregistrată prima comunicare între două terminale folosind internetul, potrivit http://www.theinternetday.com.

În 1989, ”world wide web” a devenit posibil, mulţumită reuşitelor cercetătorului britanic Tim Barners-Lee care a realizat limbajul pentru realizarea paginilor de internet, denumit HTML – ”hypertext markup language” şi protocolul de comunicaţie destinat transferului de informaţie criptată – HTTP – ”Hypertext transfer protocol”.

Oficial, proiectul World Wide Web a fost anunţat la 6 august 1991, indică http://www.theinternetday.com.

Introducerea sistemului de operare Windows 95 a însemnat accesul internetului în casele oamenilor, datorită introducerii pachetului Internet Explorer, browser-ul care oferea acces la internet. În anii 2000, aproape jumătate din locuinţele din Statele Unite ale Americii aveau calculatoare personale.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (World Stroke Day) este marcată anual, la 29 octombrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra riscurilor producerii unui accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o problemă medicală complexă, care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, de loc sau de timp. AVC-ul se produce atunci când se opreşte fluxul sangvin dintr-o arteră importantă care irigă creierul. Poate fi de trei tipuri: ischemic (care apare din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră); hemoragic (determinat de o ruptură a peretelui unui vas de sânge din creier, ducând astfel la acumularea sângelui intracerebral şi blocând transportul de oxigen şi substanţe nutritive) şi ischemic tranzitor (denumit uneori accident vascular cerebral minor sau „mini AVC”, atunci când semnele unui AVC sunt prezente, dar dispar în maxim 24 de ore), notează site-ul https://stop-avc.ro.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) avertizează, pe site-ul dedicat acestei zile, www.worldstrokecampaign.org, că anul acesta circa 14,5 milioane de persoane vor suferi un AVC, iar 5,5 milioane îşi vor pierde viaţa. Pe de altă parte, la nivel mondial, 80 milioane de persoane au supravieţuit unui AVC. Din anul 2010, accidentul vascular cerebral este declarat drept o urgenţă de sănătate publică la nivel global de WSO, notează site-ul cnas.ro.

În prezent, accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global şi a doua cauză de mortalitate. Supravieţuitorii unui AVC se confruntă cu probleme dintre cele mai diverse, de la disfuncţii fizice la dificultăţi de vorbire, de orientare, pierderi de memorie sau tulburări comportamentale, cu efecte pe termen mai scurt sau mai lung, în funcţie de care parte a creierului este afectată şi de cât de repede se intervine. Accesul rapid la servicii medicale salvează vieţi şi creşte considerabil gradul de recuperare.

România are cea mai mare mortalitate cauzată de accidentele vasculare cerebrale din Europa, iar un român din şase va suferi un AVC, relevă un studiu privind evoluţia bolii, citat de Societatea Naţională de Radiologie Intervenţională din România. Reprezentanţii SNRIR precizează, în comunicatul citat anterior, că în România incidenţa bolii a crescut „îngrijorător” în rândul persoanelor tinere, cu vârste de peste 20 de ani. „Patru români mor în fiecare oră din cauza AVC.

Până la 90% dintre accidentele vasculare ar putea fi prevenite acordând o atenţie deosebită factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, dieta, fumatul şi exerciţiile fizice. Acţiunile de prevenţie ar contribui nu numai la scăderea numărului de AVC-uri, ci şi la reducerea bolilor cardiovasculare, a cancerului, a diabetului etc.