Ziua internaţională a voluntarilor

Anual, la 5 decembrie, este sărbătorită Ziua internaţională a voluntarilor (International Volunteer Day – IVD), reprezentând şansa de a promova voluntariatul, de a încuraja guvernele să sprijine eforturile voluntarilor şi de a recunoaşte contribuţiile acestora la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la nivel local, naţional şi internaţional .

Tema din acest an a Zilei internaţionale a voluntarilor este ”Voluntar pentru un viitor inclusiv” şi scoate în evidenţă Obiectivul nr. 10 al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă ce urmăreşte stabilirea egalităţii – inclusiv includerea – prin voluntariat.

Voluntariatul oferă oportunităţi oamenilor, în special celor care de cele mai multe ori sunt excluşi, pentru un impact concret asupra propriilor lor vieţi dar şi de a juca un rol constructiv în comunităţile lor, oferind ca voluntari timpul şi abilităţile lor. Prin acţiunile de voluntariat, comunităţile din întreaga lume experimentează adesea sentimente de incluziune şi solidaritate consolidată.

Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia Adunării Generale nr. 40/212 din 17 decembrie 1985, a invitat guvernele din întreaga lume să marcheze anual, la 5 decembrie, Ziua internaţională a voluntarilor pentru dezvoltare economică şi socială, astăzi, Ziua internaţională a voluntarilor, potrivit www.un.com. Totodată, le-a cerut să ia măsuri pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la importanţa contribuţiei serviciului de voluntariat, stimulând astfel cât mai mulţi oameni din toate domeniile să-şi ofere serviciile lor în calitate de voluntari, atât local şi naţional cât şi internaţional.

În cadrul strategic al UNV 2018-2021, UNV prevede o lume în care voluntariatul este recunoscut şi integrat ca mijloc de implicare a oamenilor într-o pace şi dezvoltare durabilă, ajutând astfel societăţile să devină coezive şi stabile, potrivit www.unv.org. Cadrul strategic 2018-2021, se bazează pe cel din 2014-2017, primul cadru strategic de la adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care a urmărit să utilizeze puterea voluntariatului şi a voluntarilor ca mijloc de implementare şi angajament al oamenilor pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Anul 2001 a fost proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 52/17 din 20 noiembrie 1997, drept Anul internaţional al voluntarilor (IYV), cu scopul de a promova recunoaşterea eforturilor şi a muncii depuse, facilitând crearea unei reţele de comunicare şi promovare a beneficiilor care decurg din activităţile de voluntariat.

Pe glob sunt aproximativ un miliard de voluntari, care îşi dedică timpul, abilităţile şi pasiunea pentru a face lumea un loc mai bun. Adesea sunt primii care acţionează în momentele de criză. Ei creează legături sociale şi dau glas grupurilor marginalizate şi vulnerabile, contribuind la construcţia de comunităţi rezistente, ajutând oamenii să facă faţă dezastrelor naturale, instabilităţii politice, şocurilor economice şi a altor presiuni. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a solului

În fiecare an, la 5 decembrie este sărbătorită Ziua mondială a solului (World Soil Day).

În decembrie 2013, cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU a decis sărbătorirea acestei zile la 5 decembrie, data fiind şi ziua de naştere a fostului rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej (1946-2016), cel care a susţinut oficial marcarea acestei zile.

Recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară şi având în vedere provocările enorme pentru gestionarea durabilă şi protecţia solului atât Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), cât şi Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului au susţinut şi propus celebrarea oficială a Zilei mondiale a solului. Conferinţa FAO, din iunie 2013, a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile şi a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia.

Stoparea eroziunii solului este mesajul transmis în acest an, cu prilejul Zilei mondiale a solului, acţiuni în acest sens desfăşurându-se pe tot parcursul anului 2019. La fiecare 5 secunde, echivalentul unui teren de fotbal este erodat. Acest fapt reafirmă necesitatea conştientizării fenomenului aflat în creştere, ce afectează populaţia Pământului, care se află, de asemenea, în continuă creştere.

Solul este necesar pentru 90 % din producţia totală de alimente, furaje, fibre şi combustibili şi furnizează materie primă pentru activităţi variate, de la horticultură până la sectorul construcţiilor. Solul este esenţial şi pentru sănătatea ecosistemului: purifică apa şi reglează cantitatea acesteia, pune în mişcare circuitul nutrienţilor şi reprezintă un rezervor de specii şi genuri, susţinând biodiversitatea. Cu toate acestea, solul este supus unor solicitări continue şi adeseori contradictorii din partea societăţii umane. Prin capacitatea sa de a asigura servicii ecosistemice – producător de alimente, rezervă de biodiversitate şi regulator de substanţe gazoase, apă şi nutrienţi – solul este prin urmare, supus presiunilor.

O treime dintre solurile planetei se află în proces de degradare. Cu o populaţie care se aşteaptă să ajungă la 9 miliarde până în 2050, fenomenul de poluare al solului este o problemă mondială. Ratele de impermeabilizare observate, eroziunea şi contaminarea solului, precum şi reducerea materiei organice din sol, reduc rezistenţa acestuia sau capacitatea sa de a absorbi modificările la care este expus. Pe perioada vieţii unui om, solul poate fi considerat o resursă neregenerabilă. Ca societate, trebuie să îl gestionăm în mod durabil pentru a ne putea bucura de beneficiile sale, se menţionează pe www.eea.europa.eu. Pentru producerea a doar 2-3 cm de sol poate fi necesară trecerea a 1.000 de ani, potrivit www.fao.org. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.