Ziua mondiala a teatrului

Ziua mondială a teatrului, aniversată în fiecare an la 27 martie, a fost instituită în 1961, de Institutul Internaţional de Teatru (ITI), iar din 1962, a devenit un eveniment anual, organizat de centrele ITI şi comunitatea internaţională de teatru. ITI reprezintă cea mai importantă organizaţie non-guvernamentală din domeniul artistic şi a fost înfiinţată în 1948, la iniţiativa UNESCO.

Pentru marcarea acestei zile sunt organizate diverse manifestări naţionale şi internaţionale de teatru, în cadrul cărora publicul are ocazia să întâlnească artiştii preferaţi. Una dintre cele mai importante dintre acestea este transmiterea mesajului tradiţional internaţional.Primul mesaj de Ziua mondială a teatrului a fost scris în 1962, de Jean Cocteau. În acest an, mesajul este transmis de Carlos Celdran din Cuba, regizor scenarist, dramaturg, academician, director de teatru, profesor universitar, potrivit www.world-theatre-day.org

În ţara noastră istoria teatrului începe în mai 1798, când un grup de actori primea autorizaţie, din partea domnitorului Hangerli-Vodă, să înfiinţeze o trupă de teatru.

Primul teatru public bucureştean a fost „Teatrul de la Cişmeaua Roşie”, înfiinţat în 1816, prin contribuţia domniţei Ralu, fiica domnului Ioan Gheorghe Caradja. Aici au avut loc o serie de reprezentaţii până la incendiul din 1825, când clădirea a fost mistuită de flăcări.

În 1852 a fost deschis Teatrul Mare din Bucureşti, condus de Costache Caragiale, prima reprezentaţie fiind cu piesa „Zoe sau Un amor românesc”, la 31 decembrie. Construcţia în stil baroc a teatrului începuse cu patru ani în urmă, în 1848 după planurile arhitectului vienez Heft, potrivit www.tnb.ro/ro/istoricul-tnb.

Teatrul Mare a devenit, în 1864, instituţie publică de cultură, printr-un decret semnat de prim-ministrul de atunci, Mihail Kogălniceanu, iar în 1875, directorul Alexandru Odobescu punea pe frontispiciu numele instituţiei – Teatrul Naţional.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi

Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi este marcată anual în ziua de 25 martie. Această zi a fost proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia A/RES/62/122, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 17 decembrie 2007.

Încă din vremea comerţului transatlantic cu sclavi, artele au fost folosite în scopul înfruntării acestui fenomen şi totodată pentru a-i onora pe cei care au făcut posibilă libertatea. Ele au fost, de asemenea, instrumente vitale în comemorarea luptelor din trecut, evidenţiind nedreptăţile care aveau loc.

La 25 martie 2015 a fost inaugurat la sediul din New York al ONU monumentul ”Ark of Return” (Arcul Întoarcerii), menit să onoreze memoria victimelor sclaviei. Proiectul câştigător pentru realizarea acestui monument aparţine arhitectului american de origine haitiană Rodney Leon, fiind selectat în urma unui concurs internaţional şi anunţat în septembrie 2013.

Comerţul transatlantic cu sclavi a fost una dintre cele mai îngrozitoare manifestări ale barbariei, aminteşte, în mesajul adresat anul acesta cu prilejul Zilei internaţionale a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, subliniind că nu trebuie să uităm niciodată crimele şi efectele acestora, în Africa şi în afara acesteia, de-a lungul secolelor.

Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi oferă posibilitatea de a onora şi comemora victimele care au suferit şi au murit în sistemul brutal al sclaviei, după cum se arată pe site-ul www.un.org. Această zi are şi scopul de a atrage atenţia asupra pericolelor rasismului şi a prejudecăţilor din prezent. Aşa cum aminteşte Organizaţia Naţiunilor Unite, timp de peste 400 de ani, mai mult de 15 milioane de persoane – bărbaţi, femei şi copii – au fost victimele comerţului transatlantic cu sclavi, unul din cele mai întunecate episoade din istoria omenirii.

Prin Rezoluţia 62/122 din 17 decembrie 2007 se cere, de asemenea, instituirea unui program de informare menit să mobilizeze instituţiile de învăţământ, societatea civilă şi alte organizaţii pentru a întipări în conştiinţa generaţiilor viitoare ”cauzele, consecinţele şi lecţiile comerţului transatlantic cu sclavi, şi pentru a face cunoscute pericolele rasismului şi prejudecăţilor”.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei

În fiecare an, la 24 martie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei (TB), cu scopul de a face cunoscute publicului cunoştinţe esenţiale despre cauzele, prevenţia şi tratamentul acestei boli, obiectivul principal fiind eradicarea acesteia.

Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei a propus, în 1982, ca 24 martie să fie recunoscută oficial ca zi internaţională dedicată eradicării tuberculozei, pentru că la această dată, în 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TB.

În 1995, ziua de 24 martie a fost recunoscută oficial ca zi mondială de luptă împotriva TB, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fundaţia Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, precizează site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, www.who.int, citează agerpres.ro.

Aproximativ o treime din populaţia lumii are TB latentă, ceea ce înseamnă că oamenii au fost infectaţi cu bacterii TB, dar nu sunt (încă) bolnavi şi nu pot transmite boala. Persoanele infectate cu bacterii TB care au sisteme imunitare compromise – cum ar fi persoanele infectate cu HIV, afectate de malnutriţie sau cu diabet, persoanele fumătoare – au un risc crescut de a se îmbolnăvi. Eforturile globale în combaterea tuberculozei au salvat, din 2000, peste 58 de milioane de persoane, conform www.who.int.

Tema din 2020 a Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei – „It’s time for action! It’s time to End TB” – pune accent pe urgentarea acţiunilor care vizează sporirea gradului de acces la prevenţie şi tratament, asigurarea unei finanţări suficiente şi sustenabile inclusiv pentru cercetare, promovarea stopării discriminării bolnavilor de tuberculoză, promovarea drepturilor egale ale populaţiei la tratament, precizează site-ul amintit.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială a Meteorologiei

Ziua mondială a meteorologiei („World Meteorological Day”) este marcată, în fiecare an, la 23 martie, încă din 1961, data reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei ONU care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială, scrie agerpres.ro.

De fiecare dată, de Ziua Mondială a Meteorologiei, Organizaţia Meteorologică Mondială propune spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 191 de ţări şi teritorii membre ale WMO.

Se ştie că apa proaspătă este vitală pentru viaţă. În medie, un om nu poate supravieţui mai mult de trei zile fără apă, care este esenţială pentru producerea alimentelor, pentru toate bunurile şi serviciile şi pentru mediu. Lumea se confruntă, în prezent, cu provocări din ce în ce mai mari referitoare la apă, cum ar fi inundaţiile sau secetele şi lipsa accesului la aprovizionarea cu apă potabilă. Există, mai mult ca oricând nevoia urgentă de a fi îmbunătăţite prognoza, monitorizarea şi gestionarea aprovizionării cu apă şi de a aborda în mod direct problemele legate de poluarea apei.

„Apa este una dintre cele mai preţioase mărfuri ale secolului XXI. Serviciile naţionale de meteorologie şi hidrologie vor fi esenţiale pentru eforturile de ‘numărare a fiecărei picături, deoarece fiecare picătură contează’, declară secretarul general al ONU, António Guterres.

Utilizarea apei a crescut în întreaga lume cu aproximativ 1% pe an, din anii ’80. Populaţiile aflate în creştere, variabilitatea crescândă a precipitaţiilor şi poluarea, etc. sunt factori care pun mai multă presiune asupra disponibilităţii şi calităţii apei, ameninţând dezvoltarea durabilă, ecosistemele şi biodiversitatea din întreaga lume.

Se preconizează că cererea globală de apă va continua să crească într-un ritm similar până în 2050, reprezentând o creştere cu 20% până la 30% peste nivelul actual al utilizării apei, în principal din cauza creşterii cererii în sectoarele industriale şi interne, potrivit unui raport al Naţiunilor Unite – World Water Development Report Water 2019. Peste două miliarde de oameni trăiesc în ţări care se confruntă cu lipsa apei, iar aproximativ patru miliarde de persoane au o deficienţă severă de apă în cel puţin o lună dintr-un an.

Pornind de la tema zilei sunt organizate evenimente, precum conferinţe, simpozioane şi expoziţii pentru specialiştii în domeniu, liderii comunităţii şi publicul larg. De asemenea, cu acest prilej sunt acordate numeroase premii pentru cercetare meteorologică. În multe ţări, sunt emise timbre poştale speciale pentru a marca sărbătorirea Zilei mondiale a meteorologiei.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Fericirii.

Astăzi, 20 martie, este Ziua Internațională a Fericirii.

Sărbătoarea a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU din 12 iulie 2012. Documentul propune celor 193 de țări membre să celebreze aceasta zi ”în maniera potrivită, în special prin activități educative” și să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Printre sugestiile pe care cei de la ONU ni le fac pentru a atinge o stare sufletească de mulțumire intensă și deplină se numără alimentația corectă, exercițiile fizice, gândirea pozitivă. Suntem încurajați să petrecem cât mai mult timp alături de persoanele apropiate, fără să neglijăm introspecția.

Gratitudinea sinceră și caritatea sunt, la rândul lor, ingrediente ale fericirii. Totodată, cei de la ONU ne amintesc că fericirea este contagioasă și că un simplu zâmbet poate însenina chiar și ziua unui străin.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a Francofoniei

La 20 martie 1970 au fost puse bazele Francofoniei instituţionale, prin crearea la Niamey a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică.

În calitate de stat membru al OIF, România celebrează la 20 martie Ziua Internaţională a Francofoniei.

Termenul „francofonie” a fost folosit pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez Onesime Reclus, pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză, se arată pe site-ul www.francophonie.org. De atunci, se foloseşte termenul de francofonie, scris cu „f” mic, pentru a desemna vorbitorii de limbă franceză, şi cu „F” mare, pentru a face referire la dispozitivul instituţional care se ocupă de relaţiile dintre ţările francofone.

Evenimentul este marcat anual atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României peste hotare, printr-o serie de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice reunite în cadrul săptămânii Francofoniei în perioada martie-aprilie.

Manifestările au drept scop promovarea imaginii României, a diversităţii şi valorilor francofone, marcarea identităţii francofone a României şi vizează mediul diplomatic, academic, mass-media, mediile şcolare, publicul larg.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Femeii

Ziua Internațională a femeii (denumită generic Ziua femeii) este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și discriminarea și violența care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii. Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii.

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă. În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume. Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Razboi Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită in toata lumea (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă). Dintre aceste țări fac parte Națiunile Unite (193 de state) care au oficializat sărbătoarea în anul 1975. 

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a vieţii sălbatice

În fiecare an, la data de 3 martie, este marcată Ziua mondială a vieţii sălbatice, o oportunitate de a sărbători aspectele numeroase, variate şi frumoase ale faunei şi florei sălbatice şi de a sensibiliza asupra multitudinii de beneficii pe care conservarea lor le-o oferă oamenilor. În acelaşi timp, această zi aminteşte de necesitatea urgentă a intensificării luptei împotriva crimelor săvârşite de om asupra faunei sălbatice, ce au ca efect diminuarea numărului de specii dar şi consecinţe în plan economic, mediu şi social. Având în vedere aceste efecte negative diverse, Obiectivul 15 pentru Dezvoltare Durabilă se concentrează pe „stoparea pierderii biodiversităţii”, notează https://www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a proclamat la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, data de 3 martie, drept Ziua mondială a vieţii sălbatice, potrivit www.un.org.

Prin Convenţia de la Washington sunt protejate aproximativ 5.000 de animale şi peste 28.000 de plante. Aceste specii sunt catalogate în trei anexe pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatică este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni. Cu un număr de 183 de părţi (182 ţări şi Uniunea Europeană), CITES este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional.

România a aderat la CITES prin Legea Nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit www.cdep.ro.

Tema din 2020 a Zilei mondiale a vieţii sălbatice face trimitere la toate speciile de animale şi plante sălbatice de pe Pământ ca o componentă a biodiversităţii, precum şi mijloacele de trai ale oamenilor, în special ale celor care trăiesc cel mai aproape de natură.

Prima ediţie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014. În 2015, ziua a avut tema – ”Este timpul să acţionăm împotriva crimei asupra faunei şi florei sălbatice!”, iar în 2016 ziua a fost marcată sub titlul – ”Viitorul vieţii sălbatice se află în mâinile noastre”, elefanţii africani şi cei asiatici aflându-se în centrul unei campanii globale de oprire a dispariţiei celor mai mari mamifere de pe Pământ. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a scriitorilor

La 3 martie este aniversată Ziua mondială a scriitorilor, instituită de English Pen Club în 1986, potrivit www.uacrr.org şi www.panorama.am.

Clubul Internaţional Pen a fost înfiinţat în 1921, la Londra, având ca obiectiv promovarea prieteniei şi sprijinului intelectual printre scriitorii de pe mapamond. Numele asociaţiei face referire la poeţi, eseişti şi romancieri, dar sunt incluşi scriitori ai tuturor formelor literare, jurnalişti şi istorici.

Scriitoarea britanică Catherine Amy Dawson Scott a avut ideea constituirii Clubului alături de primul preşedinte al organizaţiei, John Galsworthy.

Treptat, acest club a evoluat într-o asociaţie mondială a scriitorilor şi jurnaliştilor. Este cea mai veche organizaţie de apărare a drepturilor omului şi a breslei literare din lume.

Au fost înfiinţate centre PEN în multe ţări, care aderau atât organizatoric, cât si individual, prin numele unor mari autori ai epocii precum: H. G. Wells, Thomas Hardy, W. B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, Robert Frost, potrivit www.penromania.ro.

În 1923 a fost creat PEN Clubul Român şi a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu, conform penromania.ro. Printre membrii clubului s-au numărat de-a lungul timpului scriitori precum Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu. Centrul PEN Român a fost reînfiinţat în şedinţa din 11 septembrie 1990, prilej cu care numeroşi scriitori români, înscrişi pe baza unei declaraţii, îşi exprimau acordul faţă de prevederile stipulate în Carta PEN, care era în vigoare din 1921, indică penromania.ro.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.