Ziua mondială a vieţii sălbatice

În fiecare an, la data de 3 martie, este marcată Ziua mondială a vieţii sălbatice, o oportunitate de a sărbători aspectele numeroase, variate şi frumoase ale faunei şi florei sălbatice şi de a sensibiliza asupra multitudinii de beneficii pe care conservarea lor le-o oferă oamenilor. În acelaşi timp, această zi aminteşte de necesitatea urgentă a intensificării luptei împotriva crimelor săvârşite de om asupra faunei sălbatice, ce au ca efect diminuarea numărului de specii dar şi consecinţe în plan economic, mediu şi social. Având în vedere aceste efecte negative diverse, Obiectivul 15 pentru Dezvoltare Durabilă se concentrează pe „stoparea pierderii biodiversităţii”, notează https://www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a proclamat la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, data de 3 martie, drept Ziua mondială a vieţii sălbatice, potrivit www.un.org.

Prin Convenţia de la Washington sunt protejate aproximativ 5.000 de animale şi peste 28.000 de plante. Aceste specii sunt catalogate în trei anexe pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatică este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni. Cu un număr de 183 de părţi (182 ţări şi Uniunea Europeană), CITES este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional.

România a aderat la CITES prin Legea Nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit www.cdep.ro.

Tema din 2020 a Zilei mondiale a vieţii sălbatice face trimitere la toate speciile de animale şi plante sălbatice de pe Pământ ca o componentă a biodiversităţii, precum şi mijloacele de trai ale oamenilor, în special ale celor care trăiesc cel mai aproape de natură.

Prima ediţie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014. În 2015, ziua a avut tema – ”Este timpul să acţionăm împotriva crimei asupra faunei şi florei sălbatice!”, iar în 2016 ziua a fost marcată sub titlul – ”Viitorul vieţii sălbatice se află în mâinile noastre”, elefanţii africani şi cei asiatici aflându-se în centrul unei campanii globale de oprire a dispariţiei celor mai mari mamifere de pe Pământ. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a scriitorilor

La 3 martie este aniversată Ziua mondială a scriitorilor, instituită de English Pen Club în 1986, potrivit www.uacrr.org şi www.panorama.am.

Clubul Internaţional Pen a fost înfiinţat în 1921, la Londra, având ca obiectiv promovarea prieteniei şi sprijinului intelectual printre scriitorii de pe mapamond. Numele asociaţiei face referire la poeţi, eseişti şi romancieri, dar sunt incluşi scriitori ai tuturor formelor literare, jurnalişti şi istorici.

Scriitoarea britanică Catherine Amy Dawson Scott a avut ideea constituirii Clubului alături de primul preşedinte al organizaţiei, John Galsworthy.

Treptat, acest club a evoluat într-o asociaţie mondială a scriitorilor şi jurnaliştilor. Este cea mai veche organizaţie de apărare a drepturilor omului şi a breslei literare din lume.

Au fost înfiinţate centre PEN în multe ţări, care aderau atât organizatoric, cât si individual, prin numele unor mari autori ai epocii precum: H. G. Wells, Thomas Hardy, W. B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, Robert Frost, potrivit www.penromania.ro.

În 1923 a fost creat PEN Clubul Român şi a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu, conform penromania.ro. Printre membrii clubului s-au numărat de-a lungul timpului scriitori precum Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu. Centrul PEN Român a fost reînfiinţat în şedinţa din 11 septembrie 1990, prilej cu care numeroşi scriitori români, înscrişi pe baza unei declaraţii, îşi exprimau acordul faţă de prevederile stipulate în Carta PEN, care era în vigoare din 1921, indică penromania.ro.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.