Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor)

Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) este sărbătorită în acest an la 6 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti).

Din secolul al IV-lea Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii.

Despre cum S-a arătat Hristos ucenicilor şi femeilor mironosiţe după Înviere şi cum la 40 de zile de la acel moment a venit în mijlocul lor, pe când ei se aflau la Ierusalim, relatează Sfântul Evanghelist Luca. Evanghelia arată cum s-au înfricoşat ucenicii când l-au văzut, crezând că este o nălucă, iar Hristos înviat i-a liniştit, arătându-le semnele cuielor şi cerând să mănânce, apoi: „I-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”. (Luca cap. 24; 50-53)

Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.

Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi.

Cel puţin ucenicii Mântuitorului au fost prezenţi la Înălţarea Sa, pentru ca întreaga lume să cunoască prin ei că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Cartea Faptele Apostolilor face cunoscută călătoria Sfântului Apostol Pavel la Roma. Sfântul Pavel din prigonitor al creştinilor a ajuns cel mai activ apostol, convertit după întâlnirea pe care a avut-o cu Hristos înviat pe drumul spre Damasc.

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a diversităţii biologice

Ziua internaţională a diversităţii biologice este marcată în fiecare an la data de 22 mai, scopul ei fiind acela de a creşte gradul de înţelegere şi conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.

Anul acesta, sloganul Zilei internaţionale a diversităţii biologice este ”Our solutions are in nature”, potrivit site-ului Convenţiei privind Diversitatea Biologică .

În 2020 va fi adoptat un cadru global pentru biodiversitate post-2020, ca o treaptă de trecere spre strategia Viziune 2050 – ”Living in harmony with nature”, se arată, de asemenea, pe site-ul https://www.cbd.int. În decizia sa, 14/34, Conferinţa părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică a stabilit un proces cuprinzător şi participativ pentru pregătirea cadrului global pentru biodiversitate post-2020.

Marcarea Zilei internaţionale a diversităţii biologice la data de 22 mai a fost stabilită prin Rezoluţia 55/201, din 20 decembrie 2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. La 22 mai 1992, a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sf. Împăraţi Constantin şi Elena

Sfinții Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare în calendarul bizantin (folosit de bisericile ortodoxe și de bisericile unite cu Roma), fixată pe data de 21 mai. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta.

Sărbătoarea de astăzi are o semnificaţie deosebită, căci astăzi este pomenit de Biserică marele împărat de la care libertatea religioasă este garantată în toate ţările din lume. Sfântul Constantin şi mama sa, Elena, sunt apostolii creştinismului din secolul IV, prin ei a dobândit libertate Biserica întemeiată de Hristos, propovăduită de Sfinţii Apostoli şi apărată de mulţimea mucenicilor.

Sfântul Împărat Constantin cel Mare (306-337) s-a născut în cetatea Naissus (astăzi, Niş, în Serbia), din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanţiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „cezar”, iar cu un an înaintea morţii sale a preluat titlul de „august”.

După moartea acestuia, în anul 306, armata l-a proclamat drept „august” pe Constantin (306-337).

Confruntarea pe care Constantin cel Mare a avut-o în 312, cu fiul fostului împărat Maximian, Maxenţiu, care stăpânea Roma, la Pons Milvius (Podul Vulturului), a marcat convertirea sa la creştinism. În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripţia: „Întru aceasta vei învinge”.

Împăratul cât şi oamenii săi, comandanţi şi soldaţi care văzuseră minunea, au fost destul de tulburaţi şi înfricoşaţi. „Cei mai mulţi dintre dânşii au început a se teme, deoarece, la neamuri, chipul Crucii era semn de nenorocire şi de moarte, fiindcă tâlharii şi făcătorii de rele se pedepseau cu răstignirea pe cruce. Deci, ostaşii se temeau toţi ca nu cumva războiul lor să fie fără izbândă, iar împăratul Constantin era întru nepricepere mare” (Vieţile Sfinţilor).

Noaptea însă, în timpul somnului, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte.

Cu semnul crucii pe arme, pe steaguri, şi pe echipamentul soldaţilor, bătălia de-a doua zi a fost câştigată de Constantin, care a intrat biruitor în Roma, iar Maxenţiu s-a înecat în apele Tibrului.

Un an mai târziu (313), Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului, prin care se punea capăt persecuţiilor împotriva creştinilor şi se garanta libertatea credinţei şi a cultului.

Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziţie pe care şi-a menţinut-o până la sfârşitul vieţii (337). În această perioadă, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului.

Mama sa, Sfânta Elena, a fost ataşată mult de valorile religiei creştine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta împărăteasă Elena a ridicat lăcaşuri de închinare pentru creştini atât la Ierusalim, cât şi la alte sfintele locuri. Mai întâi însă a dorit să se zidească la Ierusalim Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu apostolii”. (surse: vol. „Vieţile Sfinţilor”; vol. „Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, arhimandrit Ilie Cleopa, 1996) AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a albinelor

Ziua mondială a albinelor este marcată, în fiecare an, la 20 mai pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, potrivit www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro. Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii …Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”

Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, potrivit www.publika.md. Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a muzeelor

La 18 mai este sărbătorită Ziua internaţională a muzeelor, care îşi propune, în 2020, să devină un punct de întâlnire atât pentru sărbătorirea diferitelor perspective care formează comunităţile muzeale, cât şi pentru promovarea instrumentelor în vederea identificării şi depăşirii prejudecăţilor între ceea ce expun şi poveştile pe care le spun, potrivit http://imd.icom.museum/.

Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), creat în 1946, este o asociaţie şi o organizaţie non-guvernamentală a muzeelor şi a specialiştilor din acest domeniu, care stabileşte standarde profesionale şi etice pentru activităţile muzeului. ICOM reuneşte 40.000 de specialişti din peste 141 de ţări şi acţionează prin intermediul a 119 comisii naţionale şi 30 de comisii internaţionale, potrivit http://icom.museum.

Forum al experţilor, ICOM face recomandări cu privire la aspecte legate de patrimoniul cultural, susţine consolidarea competenţelor şi cunoştinţele avansate. ICOM este vocea profesioniştilor din acest domeniu la nivel internaţional şi cu ajutorul reţelelor globale şi al programelor de cooperare creşte gradul de conştientizare a culturii publice. ICOM are sediul la Paris şi se află într-o relaţie formală de asociere cu UNESCO şi are un statut special pe lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC).

În 1977, ICOM a stabilit data de 18 mai drept Ziua internaţională a muzeelor, având ca obiectiv promovarea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rolului acestor instituţii de cultură în dezvoltarea societăţii.

Consiliul Internaţional al Muzeelor susţine, începând din 2011, evenimentul Noaptea europeană a muzeelor, care este sărbătorit în fiecare an, în sâmbăta cea mai apropiată de data de 18 mai, Ziua internaţională a muzeelor. Creat în 2005 de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronat, în prezent, de Consiliul Europei, UNESCO şi ICOM, evenimentul a impulsionat muzeele să îşi deschidă porţile publicului larg până după miezul-nopţii fără a percepe vreo taxă, organizând o serie de activităţi culturale. Programat pentru data de 16 mai 2020, evenimentul a fost amânat pentru data de 14 noiembrie 2020, din cauza crizei provocate de noul coronavirus. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua bujorului

Din 2015, în fiecare an, în luna mai, când înfloresc bujorii, în ziua 15, bujorul românesc este sărbătorit. Comunitatea Bujorul Românesc organizează anual o campanie de conștientizare prin care promovează floarea ca element reprezentativ pentru cultura și tradiția românilor. Specialiştii se străduiesc să adune toate semnăturile pentru ca bujorul, simbolul veteranilor Armatei Române, să devină floare națională.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie.

Există deja o petiție online. Când se vor strânge cele 100 de mii de semnături, printr-un decret prezidențial se poate consfinți bujorul ca Floare Națională, așa cum au făcut americanii cu trandafirul.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internaţională a Familiei

Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 20 septembrie 1993, cu rezoluția A / RES / 47/237, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. 1994 a fost declarat An Internațional al Familiei, iar începând cu anul 1995, Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări de pe planetă cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție.

Sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a sublinia importanţa familiei, în condiţiile în care oamenii au început să se îndepărteze de instituţia numită „familie”.

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial şi Ziua familiei române.

Familiile sunt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.

Familia se află în centrul vieţii sociale, asigură bunăstarea membrilor ei, educând şi socializând copii şi tinerii şi îngrijindu-i deopotrivă pe cei mici şi pe cei vârstnici, şi asigură şi bunăstarea societăţii în ansamblu.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste

Instituirea zilei de 14 mai ca moment de comemorare a celor care au suferit în temniţele comuniste a început printr-un demers al unui grup de parlamentari, devenind lege (nr. 127) la 16 mai 2017. A fost marcată pentru prima dată pe 14 mai 2018.

Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cel mai mare val de arestări politice din istoria României (noaptea de 14 mai 1948). Zeci de mii de tineri, foarte mulți dintre ei studenți, au fost arestați în acea noapte, în baza unui plan al autorităților comuniste, umplând pușcăriile și lagărele de exterminare.

De altfel, expunerea de motive a Legii 127/2017 menționează că data a fost inspirată tocmai din acest eveniment istoric.

În Maramureș, la Sighetu Marmației, este una dintre cele mai mari închisori politice din România, acolo unde au fost încarcerate elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste.

În 1977, închisoarea a fost dezafectată și transformată în fabrică de mături, apoi în depozit de sare.

În prezent, ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fiind declarată monument istoric.

Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internationala a Asistentului Medical

Asistentii medicali isi pun amprenta pe vietile oamenilor din jurul lor in fiecare zi. Astazi, insa, mai mult decat oricand, tuturor le dorim o sarbatoare care sa-i puna in valoare.

Ziua internationala a Asistentului Medical se celebreaza pe 12 mai, in fiecare an, de ziua de nastere a lui Florence Nightingale supranumită ”Femeia cu lampa”

Din cand in cand, vin momente in care sarbatorim si recunoastem meritele. Si tot din timp in timp apar, printre noi, personalitati, care raman in memoria omenirii si nu doar a pacientilor carora le alina suferinta.

Personalitate al carui nume a devenit sinonim cu profesia de asistent medical și un simbol al acesteia, Florence Nightingale este o britanica ce a trait intre 1820 si 1910 Aflată pe frontul razboiului din Crimeea, s-a implicat in schimbarea conditiilor de ingrijire a ranitilor , activitatea ei si a celor 38 de femei formate de ea fiind foarte apreciata de Guvernul Britanic si de medicii vremii.

Florence Nightingale a fost și un statistician important. Datorită ambiției și devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituții de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar și cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii

Ziua de 8 mai a fost declarată, în 1859, drept Ziua mondială a Crucii Roşii de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut în 1859, la iniţiativa lui Henry Dunant (1828-1910), un om de afaceri elveţian, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, care a făcut 40.000 de victime.

Semiluna Roşie a fost adoptată la Convenţia din 1929. Având în vedere că există ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie – Cristalul (rombul) Roşu.

În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ”Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale”.

În Primul Război Mondial, la chemarea Crucii Roşii Române, însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. 

În prezent, Federaţia are 186 de Societăţi membre, peste 105 milioane de voluntari şi peste 300.000 de angajaţi care oferă ajutor pentru aproximativ 233 de milioane de beneficiari.

Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (FICR) conduce şi organizează, în strânsă cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.