Sfântul Dumitru

Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit la 26 octombrie atât în calendarul ortodox, cât și în cel catolic. În tradiţia populară românească este considerat patronul păstorilor, cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. De aceea, se spune, ciobanii află de ziua Sfântului Dumitru cum va fi iarna. 

Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dumitru are loc la 26 octombrie și este urmată de cea a Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombrie, ocrotitorul Bucureştiului, ocazie cu care sunt scoase la Patriarhie moaştele Sfântului și are loc un pelerinaj. 

În Evul Mediu, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a devenit unul dintre sfinţii militari, adică cei veneraţi în special de soldaţi în timpul războiului. Voievodul Ştefan cel Mare avea în timpul campaniilor militare pe care le-a purtat un steag cu însemnele Sfântului Dimitrie.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305),  în provincia Iliricum, și a fost el însuși ofițer al Imperiului Roman.

Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondiala a Postei

În urmă cu peste 140 de ani, la Berna, 22 de state au semnat actul de naştere al Uniunii Poştale Universale (UPU). Printre ţările prezente s-a aflat şi România, reprezentată de directorul general al Poştelor şi Telegrafului, George Lahovary. Astăzi, UPU este un organism aparținând Organizației Națiunilor Unite, la care sunt afiliate administrații poștale din 190 de țări. În anul 1969, Congresului UPU, desfășurat la Tokyo, a declarat 9 octombrie Ziua Mondială a Poștei.

Din cele mai vechi timpuri, “serviciile poştale” au existat sub forma solilor sau mesagerilor care străbăteau distanţe lungi călare sau pe jos. În anii 1600 şi 1700, multe ţări aveau sisteme poştale naţionale şi intrau în acorduri bilaterale între naţiuni, care prevedeau schimburi de corespondenţă. Primul oficiu poştal din lume a fost înfiinţat în 1712, în Sanquhar, un mic oraş din sudul Scoţiei, care funcţionează şi astăzi. Iniţial, poştaşii duceau corespondenţa călare, iar mai târziu au apelat la trăsuri. Au urmat oficiile poştale din Stockholm (Suedia) şi Santiago (Chile), în 1772.

(w400) Universal

Câteva din cele mai incredibile scrisori

Fidel Castro i-a scris lui Franklin D. Roosevelt

(w300) Scrisoarea

Fidel Castro, în vârstă de 12 ani, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin D. Roosevelt, în care i-a cerut 10 dolari, oferindu-se să-i arate unde se află, în Cuba, minele de fier.

Scrisoarea Reginei către Eisenhower

(w380) Scrisoarea

În 1957, după cinci ani de domnie, Regina Elizabeta a II-a făcut prima vizită de stat în America, ca oaspete al preşedintele Dwight D. Eisenhower. Doi ani mai târziu, Regina l-a primit pe acesta, împreună cu soţia, la Castelul Balmoral din Scoţia. Ceea ce s-a discutat în spatele acelor uşi închise este necunoscut, dar putem fi siguri că preşedintele Eisenhower s-a indragostit de biscuiţii reginei. După cinci luni, Regina i-a trimis propria reţetă.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a educaţiei

Ziua mondială a educaţiei este sărbătorită în fiecare an la 5 octombrie, începând cu anul 1994.

Desemnată de UNESCO, această zi marchează semnarea, în 1966, a ”Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Această recomandare, alături de cea „privind învăţământul superior” din 1997, constituie principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la scară globală, aşa cum arată şi site-ul en.unesco.org.

Pentru ca principiile celor două recomandări să fie respectate de fiecare stat în parte şi pentru ca această zi să fie recunoscută şi sărbătorită la nivel internaţional, federaţia globală a Uniunii Sindicatelor Cadrelor Didactice ”Education International” a lansat la 5 octombrie 1994 o campanie de promovare a meritelor cadrelor didactice şi a contribuţiei aduse de acestea în procesul educaţional, la nivel mondial.

Totodată, pentru a recompensa performanţele profesorilor, a fost instituit, în anul 2008, Premiul Hamdan. Acesta este acordat din doi în doi ani şi constă în suma de 300.000 de dolari americani, împărţi între trei laureaţi ale căror proiecte îşi propun să îmbunătăţească performanţele şi eficienţa profesorilor. Numele distincţiei vine de la susţinătorul proiectului, S.A Sheikh Hamdan Bin Rashid Al-Maktoum, viceprim-ministru al Emiratelor Arabe Unite (1971-1973).

În anul 2016, când s-au împlinit 50 de ani de la adoptarea „Recomandării privind statutul profesorilor”, Ziua mondială a educaţiei s-a sărbătorit pentru prima dată în cadrul unei noi agende mondiale, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Adoptată de ONU în septembrie 2015, aceasta garantează o educaţie de calitate şi subliniază că, pentru atingerea acestui obiectiv, este nevoie nu numai de creşterea substanţială a numărului de cadre didactice calificate, ci şi de motivarea acestora, prin valorizarea muncii lor. Se estimează că până în 2030 vor fi necesare 3,2 milioane de cadre didactice suplimentare pentru a asigura învăţământul primar universal, şi încă 5,1 milioane de profesori, pentru asigurarea învăţământului secundar general (gimnazial).

În anul 2017, când s-au împlinit 20 de ani de la „Recomandarea UNESCO privind statutul cadrelor didactice din învăţământul superior”, Ziua mondială a educaţiei a fost sărbătorită sub sloganul „Predarea în libertate, împuternicirea profesorilor”, reluând tema din 2015.

În ţara noastră Ziua mondială a educaţiei este marcată distinct de Ziua învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul de atunci al Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi de cei doi lideri ai sindicatelor din învăţământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ) şi Marius Nistor (Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”). AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a zâmbetului

Ziua mondială a zâmbetului (World Smile Day) este aniversată, anual, în prima zi de vineri a lunii octombrie, în anul 2020 fiind marcată la data de 2 octombrie.

Ziua mondială a zâmbetului a fost marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Harvey Ball, Worcester. În acelaşi an, Harvey Ball a fondat şi World Smile Corporation, care avea să fie sponsorul anual al evenimentului internaţional. Scopul acestei organizaţii este să promoveze Ziua mondială a zâmbetului, inclusiv prin intermediul internetului şi platformelor de socializare, încurajând zâmbete şi fapte bune peste tot în lume.

În 1963, artistul american Harvey Ball crease imaginea „faţă zâmbitoare” (smiley face), reprezentând un buton galben cu două puncte şi o paranteză „închisă”, pe care, în prezent, oamenii de peste tot din lume o folosesc cu scopul de a-şi exterioriza emoţiile pozitive. Harvey Ball a realizat această imagine pornind de la premisa că toţi oamenii ar trebui să acorde cel puţin o zi dintr-un an pentru a zâmbi, a face gesturi frumoase şi a-i face pe alţii să zâmbească.

În numeroase oraşe din Europa, Asia, America de Nord şi America de Sud, se organizează în fiecare an manifestări care includ spectacole cu clovni, picturi pe faţă, prezentări de poveşti, teatru de păpuşi, concursuri de baloane, manifestări care să stârnească zâmbete etc. Organizatorii încurajează, de asemenea, pe toată lumea să facă fotografii sau video-uri de la evenimentele locale organizate cu ocazia Zilei mondiale a zâmbetului şi să le posteze pe reţelele de socializare cu tag-ul World Smile Day.

În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.

Deşi pentru mulţi, zâmbetul este un simbol al plăcerii, sociabilităţii, fericirii sau amuzamentului, totuşi nu orice fel de zâmbet ar trebui să fie astfel interpretat. De pildă, neurologul francez Guillaume Duchenne (1806-1875) a descoperit că zâmbetul autentic angajează atât muşchii aflaţi în zona gurii, cât şi pe cei din zona ochilor. Zâmbetul doar ”din buze” este, aşadar, doar un surâs prefăcut, ce poate semnaliza în cel mai bun caz politeţe sau intenţii nu tocmai prietenoase.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a persoanelor vârstnice

Ziua internaţională a persoanelor vârstnice este marcată în fiecare an, la 1 octombrie. pentru promovarea drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii.

Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106, sărbătoarea vârstnicilor a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confrunta populaţia în vârstă în secolul al XXI-lea, precum şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate vârstele.

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%.

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale. În ţara noastră, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente – care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală – beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale – cămine pentru persoane vârstnice.

Anul 2020 marchează cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice, în contextul pandemiei COVID-19 ce provoacă temeri şi suferinţe persoanelor în vârstă din întreaga lume. Dincolo de impactul său imediat asupra sănătăţii, pandemia pune persoanele în vârstă într-un risc mai mare de sărăcie, discriminare şi izolare. Aşadar, în acest an, Ziua internaţională a persoanelor vârstnice va evidenţia contribuţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii în general la sănătatea persoanelor în vârstă în special, cu o recunoaştere specială a profesiei de asistent medical, potrivit www.un.org. De asemenea, va promova „Deceniul îmbătrânirii în condiţii bune de sănătate (2020-2030)”, o oportunitate de a reuni guverne, societatea civilă, agenţiile internaţionale, profesioniştii, mediul academic, mass-media şi sectorul privat, în vederea organizării de acţiuni pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor în vârstă, a familiilor acestora şi a comunităţilor în care trăiesc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a muzicii

Ziua internaţională a muzicii (International Music Day) sau Ziua mondială a muzicii (World Music Day) este sărbătorită, în fiecare an, la 1 octombrie.

Iniţiată în 1975 de Lord Yehudi Menuhin, a fost organizată pentru prima dată de Consiliul Internaţional de Muzică (International Music Council – IMC) la 1 octombrie 1975, în conformitate cu rezoluţia adoptată în cadrul celei de-a 15-a Adunări Generale de la Lausanne, în 1973. Propunerea pentru a dedica o zi muzicii a fost făcută atât de renumitul violonist şi muzicolog, Yehudi Menuhin, cât şi de Boris Yarustowski, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al Muzicii al UNESCO, care au semnat o scrisoare, în acest sens, la 30 noiembrie 1974, adresată tuturor membrilor acestuia, potrivit www.imc-cim.org.

Consiliul Internaţional de Muzică, cel care susţine celebrarea Zilei internaţionale a muzicii, a fost fondat de UNESCO în 1949 şi reprezintă cea mai mare reţea de organizaţii, instituţii şi persoane din lume care îşi desfăşoară activitatea în domeniul muzical. Consiliul promovează diversitatea muzicii din viaţa tuturor popoarelor şi accesul la muzică pentru toţi oamenii, reunind organizaţii din aproximativ 150 de ţări din întreaga lume, urmărind consolidarea păcii şi promovarea înţelegerii între oamenii din toate categoriile sociale, potrivit www.calendarlabs.com.

IMC, în încercarea sa de a stabili o armonie globală prin muzică, sărbătoreşte Ziua internaţională a muzicii cu accent special pe organizarea de evenimente muzicale, programe de radio şi de televiziune, dar şi prin materiale de presă. Având în vedere realizarea unui mediu adecvat şi mai primitor pentru muzică şi luând atitudine faţă de poluarea sonoră a mediului, IMC propune ca fiecare ţară să păstreze câteva momente de tăcere în Ziua internaţională a muzicii şi să folosească momentul respectiv pentru a asculta muzică redată în principalele pieţe ale oraşelor.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Diplomaţiei Române

În fiecare an, în luna septembrie, este marcată Ziua Diplomaţiei Române, care a fost instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României.

Potrivit articolului 61 al actului normativ menţionat, Ziua Diplomaţiei Române este marcată „pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României”, data fiind stabilită de ministrul Afacerilor Externe.

Începând cu anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la 1 septembrie, potrivit site-ului www.mae.ro, fiind principalul moment în care este onorată, în spaţiul public, contribuţia pe care diplomaţia românească o aduce la dezvoltarea României şi la promovarea intereselor ei, peste hotare.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe organizează anual Reuniunea Diplomaţiei Române. Evenimentul oferă prilejul realizării unei evaluări a activităţii Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, dar şi analizării provocărilor, cărora România trebuie să le facă faţă în viitor ca urmare a evoluţiilor globale, transatlantice, europene şi regionale. Dezbaterile vizează, în egală măsură, şi identificarea oportunităţilor actuale sau emergente care trebuie valorificate şi stabilirea principalelor direcţii de acţiune ale MAE şi ale serviciului său diplomatic, pe termen scurt şi mediu, notează site-ul www.mfaro.eu.

La acest eveniment participă înalţi demnitari ai statului român: preşedintele României, premierul, preşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, şefii de misiuni diplomatice ai României, consuli generali, directorii institutelor culturale româneşti, reprezentanţi ai corpului diplomatic străin acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic şi de afaceri, ai mass-media. Agenda cuprinde cele mai importante teme de politică externă din ultimul an de activitate al diplomaţiei româneşti, precum şi provocările cu care se confruntă corpul diplomatic şi consular al României, în funcţie de transformările din mediul politic internaţional.

În cadrul reuniunii, pot fi acordate Ordinul sau Medalia Meritul Diplomatic, membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, pentru contribuţii meritorii la afirmarea diplomaţiei româneşti pe plan internaţional, în conformitate cu prevederile art. 62 din legea amintită mai sus. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua medicinei militare

Ziua medicinei militare este marcată anual la 21 august. Prin semnarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a Înaltului Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 luau fiinţă Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii unui element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare.

Prin înfiinţarea, în 1862, a Corpului Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi a Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar Român se atesta, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor armatei, după cum se menţiona într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale din 21 august 2017. Înainte de această atestare, s-au pus bazele pentru constituirea medicinei militare moderne, principalele repere istorice fiind: 13 septembrie 1831 – înfiinţarea unui lazaret, în baza regulamentului ”miliţiei” Principatului Ţării Româneşti, structură ce va deveni, ulterior, Spitalul Militar Central; 1851 – constituirea, la solicitarea comandantului spitalului, a primului serviciu permanent de gardă, în vederea asigurării asistenţei medicale în regim de urgenţă; 1853 – încredinţarea, de către domnul Ţării Româneşti Barbu Ştirbei, a conducerii spitalului doctorului de origine franceză Carol Davila. Acesta din urmă a elaborat primul regulament modern de funcţionare a Spitalului Militar, structurat pe asigurarea a două funcţii organice, respectiv, asistenţa medicală chirurgicală şi cea de medicină internă. Tot prin efortul său, se concretizează conceptul de infrastructură materială şi de suport logistic, prin dotarea serviciului medical pentru timp de pace, dar mai ales pentru război, se mai menţiona în comunicatul de presă al MApN din 21 august 2017.

Încă din anul 1830, atât activitatea Serviciului Sanitar Militar, cât şi cea a Serviciului Sanitar Civil erau coordonate de Comitetul Doftoricesc, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1857, au fost puse bazele învăţământului medical din ţara noastră, prin înfiinţarea, de către Carol Davila, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a Şcolii naţionale de medicină şi farmacie, se arată pe site-ul umfcd.ro. În anul 1857, Carol Davila era inspector general al Serviciului Sanitar Militar, iar în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) a condus serviciul militar al armatei. Începând cu anul 1860, Serviciul Sanitar Militar s-a subordonat numai autorităţii militare.

Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român, personalul sanitar al Armatei Române implicându-se în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independenţă (1877-1918), Războiul de reîntregire naţională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forţelor de menţinere a păcii din diferite teatre de operaţiuni din lume, alături de ceilalţi reprezentanţi ai Armatei României.

Potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, în anul 1900, s-a înfiinţat Societatea Ştiinţifică a Corpului Sanitar Militar Român şi Revista Sanitară Militară, iar în iulie 1921 a avut loc primul Congres de Medicină şi Farmacie Militare la Bruxelles, la care România a participat cu un raport asupra organizării Serviciului Militar şi a legăturii sale cu Crucea Roşie. În 1945, s-a constituit Direcţia Superioară Sanitară – Farmaceutică. După o serie de alte reorganizări, în anul 1990 a luat fiinţă Inspectoratul General Medical, în 1993 – Direcţia Medicală, în 1999 – Direcţia Asistenţă Medicală, iar din 2004 – Direcţia Medicală, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Direcţia medicală este, potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, ”structura centrală de specialitate a Ministerului Apărării Naţionale care are ca principale domenii de activitate elaborarea politicilor şi a reglementărilor privind asistenţa medicală, asistenţa sanitar-veterinară şi inspecţia sanitară şi sanitar-veterinară de stat, planificarea, programarea, standardizarea şi interoperabilitatea în domeniul medical, asistenţa farmaceutică şi logistică medicală, statistica şi informatica medicală precum şi expertiza medico-militară”.

În memoria medicilor, sanitarilor şi a surorilor voluntare care au salvat vieţi pe fronturile Primului Război Mondial, a fost ridicat în Bucureşti, în anul 1932, Monumentul Eroilor Sanitari. Realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli, monumentul este amplasat în Piaţa Operei, în vecinătatea Operei Naţionale şi a Facultăţii de Medicină, şi este înscris în Lista monumentelor istorice, notează site-ul www.cotroceni1900.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a berii

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2020, ziua este marcată la data de 7 august.

Ea a fost marcată pentru prima dată în anul 2008.

De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Totodată, această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu – lector universitar în cadrul UMF „Dr. Carol Davila”, Alin Popescu – medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea – doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.

Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.

În 2020 însă, pe fondul pandemiei de COVID-19, consumul de bere a scăzut în întreaga lume, din cauza închiderii pub-urilor şi restaurantelor, dar şi a anulării unor evenimente sportive şi festivaluri de genul Oktoberfest. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua minerului

Ziua minerului este marcată în fiecare an la 6 august, dată la care sunt comemoraţi minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit.

Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflictului de muncă dintre minerii din Valea Jiului şi societăţile carbonifere referitor la încheierea noului contract colectiv de muncă, în care muncitorii cereau să se prevadă: ziua de lucru de opt ore, mărirea salariilor cu 40 la sută, revizuirea salariilor pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15 la sută din veniturile societăţii, desfiinţarea amenzilor ş.a., se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În condiţiile altercaţiilor dintre grevişti şi ostaşii trimişi să restabilească ordinea, a doua zi, la 6 august, s-a deschis focul asupra minerilor, 22 de mineri fiind ucişi şi alţi 58 răniţi, potrivit sursei citate.

O altă grevă a minerilor din Valea Jiului, cu 35.000 de participanţi, a avut loc între 1-3 august 1977, fiind revendicate cu acest prilej îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă a minerilor ”este considerată a fi cea mai mare acţiune revendicativă organizată a muncitorilor de la instaurarea comunismului în România”, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În fiecare an, cu ocazia Zilei minerului – 6 august, au loc depuneri de coroane la monumentul ridicat în curtea minei Lupeni, unde a avut loc greva din august 1929, precum şi slujbe de pomenire şi depuneri de coroane de flori la troiţele şi monumentele dedicate minerilor.

La 6 august 2019, Ziua minerului a fost marcată în Valea Jiului prin ceremonii organizate la Statuia Minerului din Petroşani, la Vulcan şi Lupeni, scopul acestora fiind să readucă în memoria oamenilor grevele minerilor din 1929 şi 1977, dar şi pe cei care şi-au pierdut viaţa în accidentele de muncă din subteran. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.