Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ce a dus în Germania la aceste evenimente? Şi cât de mult se ştia despre aceste crime în masă, în anii celui mai negru capitol din istoria secolului XX?

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite. Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua îmbrăţişărilor

Ziua îmbrăţişărilor vine la doar o săptămână după lunea deprimării şi ar fi ideal ca îmbrăţişările, o formă de salut şi de afecţiune care aduce şi sănătate, să devină o tradiţie respectată nu doar în această zi.

Sărbătoarea, instituită în anul 1986 de pastorul Kevin Zaborney din statul american Michigan, a fost plasată în perioada dintre Crăciun şi Sfântul Valentin, Ziua Îndrăgostiţilor, când oamenii tind să-şi piardă buna stare de spirit şi de aceea această Zi Naţională a Îmbrăţişărilor încuraja familiile, prietenii sau chiar necunoscuţii să nu se simtă stingheriţi să-şi arate sentimentele în pulbic şi să se îmbrăţişeze.

În scurt timp, sărbătoarea a devenit populară nu doar între americani şi s-a răspândit în multe ţări din lume. Şi de ce n-ar fi populară, pentru că beneficiile acestui simplu gest au fost mereu dovedite.

O îmbrăţişare aduce chiar sănătate, îmbunătăţeşte relaţiile şi înlătură tensiunile, şterge graniţele materiale şi atinge sufletele, dă energie şi un sentiment de siguranţă.

(w500) Free hug

Studiile au arătat cum contactul uman este esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă socială, fizică şi psihică şi s-a dovedit ştiinţific că îmbrăţişările schimbă metabolismul şi întăresc sistemului imunitar, fiind un  medicament universal.

O îmbrăţişare de doar 20 de secunde acţionează ca un bun tonic, creşte nivelul oxytocinei, hormonul dragostei care este răspunzător de starea de bine şi scade nivelul cortizolului, hormonul stresului.

Copiii care sunt ţinuţi în braţe sau îmbrăţişaţi plâng mai puţin şi sunt mai liniştiţi pentru că se simt în siguranţă, iau în greutate mai repede şi devin mai sociabili când sunt mari, decât cei care sunt neglijaţi.

Adulţilor îmbrăţişarea le ameliorează depresia, le scade stresul, le reduce tensiunea arterială şi le protejează inima. O îmbrăţişare afectuoasă le dă încredere şi speranţă, îi face să gândească pozitiv, să se simtă mai tineri, mai veseli şi mai încrezători.

Aşadar, îmbrăţişaţi-vă, pentru a fi mai sănătoşi şi optimişti !

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naționale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă și două abțineri.

Proiectul a fost inițiat de 50 de deputați și senatori PSD și de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această inițiativă. În expunerea de motive a inițiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Și în alte țări europene, Ziua Culturii Naționale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Eminescu, ”poetul nepereche a cărui operă învinge timpul”

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naționale? Poate pentru că ”El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deșert. (…) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuși să nu desnădăjduim” (Geo Bogza). Poate pentru că reprezintă ”omul deplin al culturii românești” (Constantin Noica). Poate că niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul Mihai Eminescu.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sfântul Ioan Botezătorul

În această zi, credincioşii de pretutindeni îl sărbătoresc pe Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, figură importantă în istoria creştinismului. În tradiţia populară este ziua Iordănitului şi a Spargerii Crăciunului. Peste două milioane de români îşi serbează ziua numelui.

Biserica creştină îl cinsteşte pe Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria, ca înaintemergător al lui Iisus Hristos.

Sfântul Ioan simbolizează puritate, întoarcerea la pioşenie, curăţenie spirituală şi divinitate, iar principala sa acţiune, botezul – ca etapa purificatoare şi de trecere la creştinism – este şi acum împlinită pruncilor, atât de Biserica Catolică, cât şi de cea Ortodoxă.

În calendarul creştin Sfântului Ioan Botezătorul îi sunt închinate şase sărbători pe an: Zămislirea lui – 23 septembrie, Naşterea – 24 iunie, Soborul lui – 7 ianuarie, Tăierea Capului – 29 august, Prima şi A doua aflare a capului – 24 februarie şi A treia aflare a capului – 25 mai.

Ioan este un nume iudaic, Iohanan fiind o prescurtare din Iehohanan, şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Peste 2.000.000 de români poartă numele de Ion, Ioan, Ioana sau Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onut, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Boboteaza

Boboteaza (Botezul Domnului) este sărbătorită azi, 6 ianuarie 2020. Împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, simbolizând anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Boboteaza sau Botezul Domnului, una dintre cele 12 sărbători creștine importante, este celebrată la 6 ianuarie 2020. Pe lângă tradiția sfințirii apelor, include și o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbații scot crucea din apă, și superstiții, precum aflarea ursitului.

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie.

Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paştilor.

Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sfantul Stefan

Sfantul Stefan este praznuit de catre Biserica Ortodoxa in fiecare an pe 27 decembrie. Conform Noului Testament, Stefan se tragea din Ierusalim si avea origini iudeice. De asemenea, Sfantul Stefan este recunoscut ca fiind primul martir crestin care a fost condamnat de catre autoritatile Iudaice. Iisus Hristos l-a luat sub aripa sa, sa il urmeze pretutindeni si sa ia parte la faptele si minunile sale. Sfantul Stefan a fost numit Arhidiacon, functie care prevedea ca el sa ii conduca pe diaconi.

Dat fiind faptul ca rolul diaconului in biserica de odata era mult mai important decat cel din zilele noastre, Stefan a starnit atentia fariseilor. Acestia erau nemultumiti de faptul ca el incearca sa aduca oamenii de partea sa si sa ii converteasca la crestinism prin predicile despre invataturile lui Hristos. La putin timp dupa ce a devenit diacon, Stefan a fost dus inaintea Sinedriului, sub acuzatia de blasfemie la adresa lui Moise si a lui Dumnezeu. Interogat de catre Caiafa, cel care il judecase si pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Stefan ii acuza pe cei care doreau ca el sa piara.

Gasit vinovat de blasfemie, Sfantul Stefan este condamnat la moarte prin lapidare. Odata ce afla sentinta, sfantul a avut o teofanie si le-a spus iudeilor: “Iata vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu”. A fost scos inafara cetatii si a fost ucis prin lapidare, devenind si primul martir care a fost ucis pentru ca a marturisit in fata tuturor credinta pe care o avea in Iisus. Inainte sa isi dea duhul si sa mearga la ceruri cere iertare pentru cei ce il omoara.

Locul unde era ingropat Sfantul Stefan a fost descoperit in anul 415, iar din anul 560 moastele sale se afla in cripta bisericii “San Lorenzo fuori le Mura” din Roma impreuna cu moastele arhidiaconului roman Laurentius.

Potrivit unei traditii stravechi, de Sfantul Stefan este bine sa aducem in casa icoana Sfantului, ajutandu-i astfel pe crestinii care sufera probleme de sanatate si pe cei care se judeca de foarte mult timp cu persoanele orgolioase.

In unele locuri din Muntenia gospodinele pregatesc asa-numitele Painici ale lui Stefan, facute in forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemanator cu cel de cozonac. Se obisnuieste ca aceste painici sa se unga cu miere. De asemenea, painicile amintesc crestinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfantul Stefan. Odata ce sunt sfintite de preot la biserica, painicile se impart copiilor sarmani.

Tot in aceasta zi este bine sa daruim icoana Sfantului nostru Stefan sau o candela noua aprinsa pentru sanatatea rudelor bolnave dar si pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, pretuirii si respectului pe care i-l purtam Sfantului martir Stefan este bine ca in aceasta zi persoanele certate sa se impace.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a solidarităţii umane

Solidaritatea este identificată în Declaraţia Mileniului, adoptată de comunitatea internaţională, cu ocazia Summitului Mileniului din anul 2000, drept una dintre valorile fundamentale ale relaţiilor internaţionale în secolul XXI, în care cei care au mai puţine avantaje merită ajutor de la cei care beneficiază cel mai mult.

Potrivit ONU, în contextul globalizării şi al provocării creşterii inegalităţii, întărirea solidarităţii internaţionale este indispensabilă.

Ca urmare, Adunarea Generală a ONU, având în vedere faptul că promovarea culturii de solidaritate este importantă pentru combaterea sărăciei, a proclamat 20 decembrie drept Ziua internaţională a solidarităţii umane.

Fondul mondial de solidaritate a fost iniţiat prin Rezoluţia 57/265 a Adunării Generale a ONU, la 20 decembrie 2002, şi, în februarie 2003, a fost instituit ca un fond fiduciar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul său este eradicarea sărăciei şi promovarea dezvoltării umane şi sociale în ţările în curs de dezvoltare, în special în rândul celor mai sărace segmente ale populaţiei.

Ziua internaţională a solidarităţii umane este, potrivit ONU, o zi pentru a sărbători unitatea în diversitate şi pentru a reaminti guvernelor să respecte angajamentele lor faţă de acordurile internaţionale, pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanţa solidarităţii, pentru a încuraja dezbaterea privind modalităţile de promovare a solidarităţii în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv eradicarea sărăciei, şi, de asemenea, este o zi de acţiune pentru a încuraja noi iniţiative de eradicare a sărăciei. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internațională a neutralității

Data de 12 decembrie reprezintă Ziua internațională a neutralității, care, începând cu 2017, urmează să fie marcată anual de către Organizația Națiunilor Unite.

Adunarea Generală a ONU a declarat, în unanimitate, 12 decembrie ca fiind Ziua internațională a neutralității la data de 2 februarie 2017, prin adoptarea Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan, potrivit https://undocs.org/A/RES/71/275.

Ziua de 12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută în țara din Asia Centrală și ca ”Ziua neutralității”. Turkmenistanul și-a declarat starea permanentă de neutralitate, fapt recunoscut de Adunarea Generală a ONU la 12 decembrie 1995 prin Rezoluția 50/80 și reafirmat la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285.

În noiembrie 2015, Turkmenistanul a organizat, în capitala Așhabad, conferința internațională ”Politica de neutralitate: cooperare internațională pentru pace, securitate și dezvoltare”.

Conceptul de politică de neutralitate este strâns legat de cel al diplomației preventive, una din atribuțiile cheie ale ONU. După cum îi spune și numele, rolul diplomației preventive este de a opri sau limita conflictul internațional în orice stadiu s-ar afla acesta. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a munţilor

Ziua internaţională a munţilor, celebrată la 11 decembrie, a fost proclamată în 2003 de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 57/245 şi urmăreşte să încurajeze comunitatea internaţională de a organiza evenimente la toate nivelurile pentru a sublinia importanţa dezvoltării durabile a zonei montane.

Proclamarea acestei zile este rezultatul succesului Anului internaţional al munţilor desfăşurat în 2002. Iniţiativa a condus la crearea de comitete naţionale şi alianţe, cu scopul declarat al creării Parteneriatului internaţional pentru punerea în valoare a regiunilor montane. Pentru anul 2019, tema propusă este „Mountains matter for Youth”, potrivit http://www.un.org.

Munţii joacă un rol important în direcţia spre o creştere economică sustenabilă. Aceştia nu doar furnizează mijloace de subzistenţă şi asigură un trai decent pentru milioanele de oameni din întreaga lume care trăiesc la munte, dar alte câteva milioane de persoane beneficiază de pe urma acestei bogăţii naturale. De asemenea, furnizează apă dulce, energie şi hrană – resurse care vor deveni insuficiente în următoarele decenii. Totuşi, în zonele muntoase se înregistrează şi o incidenţă ridicată a sărăciei, aceste zone fiind extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, a defrişărilor, a degradării terenului şi a dezastrelor naturale.

Provocarea pentru viitor este reprezentată de identificarea oportunităţilor durabile care pot aduce beneficii atât comunităţilor din zonele înalte, cât şi a celor din zonele joase, precum şi de ajutorul în eradicarea sărăciei fără o contribuţie la degradarea ecosistemelor fragile din munţi. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a drepturilor omului

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie. La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc.

Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia înfiinţată în cadrul conferinţei de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuţii respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional.

În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să marcheze la 10 decembrie „Ziua internaţională a drepturilor omului”. Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.

Ministerul român al Afacerilor Externe marchează în fiecare an, la 10 decembrie, Ziua internaţională a drepturilor omului.”Această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecţie pentru instituţiile statului, societatea civilă şi cetăţeni asupra faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului nu pot fi dispreţuite, încălcate sau ignorate”, se arată pe site-ul www.mae.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.