Sfânta Parascheva

Sfânta Parascheva este prăznuită în fiecare an la data de 14 octombrie 2019. Anul acesta, programul pelerinajului de la Iași se desfășoară între 11-15 octombrie 2019, și, totodată, cu această ocazie, au fost aduse spre închinare și moaștele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, din Insula Corfu, Grecia.

Este o sărbătoare veche care abundă în tradiții și superstiții. Domnitorul Vasile Lupu, a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în anul 1641 și le-a așezat în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrală Mitropolitană din Iași. Iată ce tradiții și superstiții să respecți.

Sfanta Cuvioasa Parascheva este cinstita ca fiind aducatoare de ploi manoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor. Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei aparea adesea langa rauri sau fantani, iar apa respectiva devenea tamaduitoare. Din acest motiv exista obiceiul in unele locuri sa se aseze icoana Sfintei Parascheva langa fantani si izvoare.

Ziua Sfintei Parascheva este si zi de pomenire a celor trecuti in „Lumea Neintoarcerii”. Este momentul cand se dau de pomana paine din graul nou si must.

Potrivit tradiției, de Sf Parascheva taranii puteau afla cum va fi iarna, in functie de modul in care dormeau oile in ziua praznuirii ei: daca dormeau unite, era semn ca iarna va fi grea, iar daca dormeau rasletite, era chipul unei ierni blande.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Crucii

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

Marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Nașterea Maicii Domnului

Nașterea Maicii Domnului pică la data de 8 septembrie, fiind celebrată atât de către Biserica Ortodoxă cât și de cea Catolică. Cu toate că în Noul Testament nu se relatează acest eveniment, el este prezentat de alte surse dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacob, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Maria.

Conform acesteia, Maria a avut o descendență atât împărătească, cât și preoțească: tatăl ei, Ioachim, provenea din seminția lui Iuda, urmaș al regelui David, iar mama, ei se numea Ana.

În seara praznicului Nașterii Maicii Domnului se ține Vecernia care conține trei citiri din Vechiul Testament care au trimiteri la Noul Testament. Prima este din Cartea Facerii 28,10-17, despre scara lui Iacov care unește cerul cu pământul și care duce cu gândul la unirea omului cu Dumnezeu care se realizează cel mai deplin și mai perfect în Maria, Maica lui Dumnezeu.  A doua este din Cartea lui Iezechiel 43,27-44,4 și reprezintă viziunea templului cu ușa spre răsărit închisă întotdeauna și plină de slava lui Dumnezeu și care o simbolizează pe Maica Domnului. Iar a treia este din Cartea Pildelor lui Solomon 9,1-11, Maria fiind considerată ”casa„ pe care Înțelepciunea Divină și-a construit-o sieși.

Ziua Sfântului Alexandru, considerat de Biserică a fi protectorul omenirii

Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Alexandru, considerat de Biserică a fi protectorul omenirii. Numele este de origine greaca și are semnificația de a apăra, a proteja, aşadar vedem de unde vine legătura.

Alexandru este unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii, iar în această zi se spune că nu e bine să-ţi vorbeşti de rău aproapele. Desigur, bine ar fi să nu-l vorbiţi de rău şi în restul anului. Despre cei care poartă acest nume se spune că sunt sociabili, independenţi, optimişti, joviali şi îndrăgostiţi de libertate. Aşadar, în această notă pozitivă le urăm la mulţi ani celor care își serbează azi onomastica.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, zi în care credincioşii postesc, ca să nu se asemene cu Irod, cel care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit, la cererea ei, capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Credincioşii postesc în această zi, pe de o parte ca să nu se asemene cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, că să le fie viaţa asemenea cu cea pe care a dus-o Ioan, ascetică.

Se spune că ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor. După cum se posteşte în fiecare vineri, pentru răstiginire, tot astfel se cuvine postul în această zi.

Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Există o lungă perioadă din viaţă Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu avem informaţii. Cunoaştem că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului drept răsplată.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sfanta Marie Mare

Adormirea Maicii Domnului reprezintă comemorarea zilei în care a murit Fecioara Maria, mama lui Isus Hristos. În calendarul creștin ortodox, această zi este prăznuită pe 15 august, după două săptămâni de post.

Deși nu este sărbătoare legală, în România se sărbătorește și Nașterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie. Cei care poartă numele de Maria sau derivate din acesta își sărbătoresc onomastica cu această ocazie. Adormirea Maicii Domnului, deși este considerată sărbătoare mai mare, este dedicată pelerinajelor și rugăciunilor.

Tradiția spune că în ziua Adormirii Maicii Domnului nu se lucrează sub nici o formă. Se organizează praznice și întâlniri, se merge la biserică și se pun flori la icoane. Pe vremuri, 15 august marca ziua când se deschidea sezonul nunților, iar ciobanii coborau turmele de oi de pe munte, semn că vine toamna.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

20 iulie Sfantul Ilie

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria.

Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

29 iunie – Sfinții Petru și Pavel

Sâmbătă, 29 iunie 2019, credincioșii din întreaga țară săvârșesc prăznuirea Sfinților Petru și Pavel, zi care marchează, conform tradiției, miezul verii agrare, dar și perioada secerișului. Ca mai toate sărbătorile din străvechea tradiție creștină, aceasta este încărcată cu numeroase semnificații, dar și reguli nescrise, lăsate moștenire din moși-strămoși.

Cei doi Sfinți sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67, odată cu prigoana creștină declanșată de împăratul roman Nero. De altfel, Petru și Pavel sunt considerați discipolii lui Iisus care au avut cea mai mare contribuție la răspândirea creștinismului în lume, deși păgânii nu au ezitat să îi supună la numeroase chinuri.

Ziua de 29 iunie aduce cu sine numeroase tradiții și obiceiuri, mai ales că Sfântul Petru este considerat patronul agriculturii și, totodată, cel care răspunde de bunăstarea recoltelor. Încă din cele mai vechi timpuri, se spune că o singură plesnitură din biciul său face să sară scântei care, odată ajunse pe pământ, se transformă în licurici.