Sfântul Nicolae

În calendarul ortodox, vineri, pe 6 decembrie, este sărbătorit Sfântul Nicolae, Moșul care aduce daruri celor cuminți, în special copiilor. Vestitorul iernii este pomenit an de an la această dată.

Este singurul sfânt, Mare Ierarh, pe care Biserica Ortodoxă îl pomenește mâine. Despre Nicolae se știe că făcea fapte bune, însă puțini cunosc viața acestuia și cum a devenit el unul din cei mai importanți sfinți creștini.

Sfântul Nicolae din Mira s-a născut în jurul anului 280 în Patara Lichiei și a murit în 345 în actuala Kocademre, Turcia. A fost unul dintre cei mai smeriți sfinți, un om care nu alerga după belșuguri și prefera să trăiască în sărăcie, iar din puținul lui îi ajuta pe cei din jur.

În Apus, cultul Sfântului Nicolae a început să se răspândească, în ciuda preaslăvirii de care se bucura deja în aproape întreaga comunitate catolică, abia din secolul X.

Sfântul Ierarh sărbătorit pe 6 decembrie este ocrotitorul mai multor orașe și biserici precum cea ridicată de Oton al III-lea lângă Aachen, Germania.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sfântul Apostol Andrei

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit de români în fiecare an pe 30 noiembrie. Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea să fie însemnată cu crucea roșie în calendarul bisericesc.

Andrei este cunoscut și drept „cel dintâi chemat„ (la apostolie). L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă. A fost martor la minunile pe care Le-a săvârșit și s-a pătruns de învățăturile Lui. Sfântul Andrei a suferit, alături de ceilalți apostoli, asistând la chinurile și umilințele la care L-au supus iudeii pe Mântuitor. S-a încredințat, împreună cu ceilalți apostoli, că Iisus Hristos a înviat din morți. L-a văzut pe Domnul înviat și în prima zi, și după opt zile, și când El S-a arătat în Galileea și Le-a dat poruncă să predice Evanghelia printre toate neamurile pământești.

Ziua de Sfântul Andrei se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.

Tot din cauza lupilor nu se matură toată ziua, nu se da gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se da nimic cu împrumut.

Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Intrarea Maicii Domnului in Biserica este praznuita de catre Biserica Ortodoxa in fiecare an pe 21 noiembrie. Aceasta sarbatoare este cunoscuta de foarte multi credinciosi si sub numele de Vivodenia sau Ovedenia.

Înainteprăznuirea Intrării în Biserica a Maicii Domnului este o sărbătoare care îndeamnă femeile să iubească virtuţile creştine, să fie pline de smerenie, de blândeţe, de bunătate. Se spune că acum începe iarna, se deschid cerurile şi animalele capătă grai. Se sparge întunericul, răceala morții și a iernii. Numai că toată splendoarea din Înalt nu poate fi văzută decât de către cei buni și demni. De aceea, se fac praznice pentru cei care au murit, în special celor ce au avut moarte năprasnică, se aprind lumânări pentru cei ce au trecut la cele veșnice fără lumină. Este prima dezlegare la peşte din Postul Crăciunului.

In noaptea din ajun, pe 20 spre 21 noiembrie, uşile şi ferestrele se ung cu usturoi, ca să nu intre strigoii. Nimeni nu munceşte şi se dau de pomană căni cu apă și colăcei cu lumânări.

Parintii Nascatoarei de Dumnezeu Fecioara sunt Sfintii Parinti Ioachim si Ana. Acestia sunt cunoscuti pentru credinta arzatoare in Dumnezeu si pentru faptul ca erau lipsiti de copii. Deoarece viata lor nu era completa fara copii, se roaga la Dumnezeu sa primeasca si ei bucuria de a fi parinti, promitand ca in cazul in care vor avea un copil, acesta va fi dus la templu unde va fi inchinat Domnului. Ingerul li se arata si le vesteste ca vor avea o fata care va trebui sa poarte numele de Maria. Neuitand de promisiunea facuta in fata lui Dumnezeu, la trei ani de la nasterea Fecioarei Maria, Ioachim si Ana o duc pe fiica lor la templu.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sfinții Mihail și Gavril

În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserică cinstește Soborul Sfinților Mihail și Gavriil și a tuturor Puterilor cerești celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ci pe toate cetele îngerești care nu s-au despărțit de Dumnezeu.

Arhanghelii sunt reprezentări mitice aparţinând calendarului popular dar care au ca echivalenţi pe Arhanghelii Mihail şi Gavril din calendarul ortodox, celebraţi pe 8 noiembrie. Superstiţiile din popor spun că în această zi este bine să aprinzi o lumânare şi pentru sinucigaşi sau osândiţi. Tot în această zi, se spune că nu e bine să lucrezi. Cei ce o vor face se vor chinui mult înainte de moarte.

În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail că are putere asupra Soarelui şi a Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci când aceştia le fură. De asemenea, se spune că are putere asupra soţiei lui Scaraoţchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger, pe pământ, dintr-odată; Arhanghelul Mihail o ţine şi da drumul gerului pe îndelete, ca să se obişnuiască oamenii cu el. La fel se spune că stă la capul omului care trage să moară ca să-i conducă sufletul în Rai; sau la picioarele omului dacă acesta se va face bine.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sfânta Parascheva

Sfânta Parascheva este prăznuită în fiecare an la data de 14 octombrie 2019. Anul acesta, programul pelerinajului de la Iași se desfășoară între 11-15 octombrie 2019, și, totodată, cu această ocazie, au fost aduse spre închinare și moaștele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, din Insula Corfu, Grecia.

Este o sărbătoare veche care abundă în tradiții și superstiții. Domnitorul Vasile Lupu, a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în anul 1641 și le-a așezat în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrală Mitropolitană din Iași. Iată ce tradiții și superstiții să respecți.

Sfanta Cuvioasa Parascheva este cinstita ca fiind aducatoare de ploi manoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor. Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei aparea adesea langa rauri sau fantani, iar apa respectiva devenea tamaduitoare. Din acest motiv exista obiceiul in unele locuri sa se aseze icoana Sfintei Parascheva langa fantani si izvoare.

Ziua Sfintei Parascheva este si zi de pomenire a celor trecuti in „Lumea Neintoarcerii”. Este momentul cand se dau de pomana paine din graul nou si must.

Potrivit tradiției, de Sf Parascheva taranii puteau afla cum va fi iarna, in functie de modul in care dormeau oile in ziua praznuirii ei: daca dormeau unite, era semn ca iarna va fi grea, iar daca dormeau rasletite, era chipul unei ierni blande.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Crucii

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

Marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Nașterea Maicii Domnului

Nașterea Maicii Domnului pică la data de 8 septembrie, fiind celebrată atât de către Biserica Ortodoxă cât și de cea Catolică. Cu toate că în Noul Testament nu se relatează acest eveniment, el este prezentat de alte surse dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacob, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Maria.

Conform acesteia, Maria a avut o descendență atât împărătească, cât și preoțească: tatăl ei, Ioachim, provenea din seminția lui Iuda, urmaș al regelui David, iar mama, ei se numea Ana.

În seara praznicului Nașterii Maicii Domnului se ține Vecernia care conține trei citiri din Vechiul Testament care au trimiteri la Noul Testament. Prima este din Cartea Facerii 28,10-17, despre scara lui Iacov care unește cerul cu pământul și care duce cu gândul la unirea omului cu Dumnezeu care se realizează cel mai deplin și mai perfect în Maria, Maica lui Dumnezeu.  A doua este din Cartea lui Iezechiel 43,27-44,4 și reprezintă viziunea templului cu ușa spre răsărit închisă întotdeauna și plină de slava lui Dumnezeu și care o simbolizează pe Maica Domnului. Iar a treia este din Cartea Pildelor lui Solomon 9,1-11, Maria fiind considerată ”casa„ pe care Înțelepciunea Divină și-a construit-o sieși.

Ziua Sfântului Alexandru, considerat de Biserică a fi protectorul omenirii

Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Alexandru, considerat de Biserică a fi protectorul omenirii. Numele este de origine greaca și are semnificația de a apăra, a proteja, aşadar vedem de unde vine legătura.

Alexandru este unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii, iar în această zi se spune că nu e bine să-ţi vorbeşti de rău aproapele. Desigur, bine ar fi să nu-l vorbiţi de rău şi în restul anului. Despre cei care poartă acest nume se spune că sunt sociabili, independenţi, optimişti, joviali şi îndrăgostiţi de libertate. Aşadar, în această notă pozitivă le urăm la mulţi ani celor care își serbează azi onomastica.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, zi în care credincioşii postesc, ca să nu se asemene cu Irod, cel care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit, la cererea ei, capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Credincioşii postesc în această zi, pe de o parte ca să nu se asemene cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, că să le fie viaţa asemenea cu cea pe care a dus-o Ioan, ascetică.

Se spune că ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor. După cum se posteşte în fiecare vineri, pentru răstiginire, tot astfel se cuvine postul în această zi.

Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Există o lungă perioadă din viaţă Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu avem informaţii. Cunoaştem că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului drept răsplată.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Sfanta Marie Mare

Adormirea Maicii Domnului reprezintă comemorarea zilei în care a murit Fecioara Maria, mama lui Isus Hristos. În calendarul creștin ortodox, această zi este prăznuită pe 15 august, după două săptămâni de post.

Deși nu este sărbătoare legală, în România se sărbătorește și Nașterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie. Cei care poartă numele de Maria sau derivate din acesta își sărbătoresc onomastica cu această ocazie. Adormirea Maicii Domnului, deși este considerată sărbătoare mai mare, este dedicată pelerinajelor și rugăciunilor.

Tradiția spune că în ziua Adormirii Maicii Domnului nu se lucrează sub nici o formă. Se organizează praznice și întâlniri, se merge la biserică și se pun flori la icoane. Pe vremuri, 15 august marca ziua când se deschidea sezonul nunților, iar ciobanii coborau turmele de oi de pe munte, semn că vine toamna.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.