Ziua Diplomaţiei Române

În fiecare an, în luna septembrie, este marcată Ziua Diplomaţiei Române, care a fost instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României.

Potrivit articolului 61 al actului normativ menţionat, Ziua Diplomaţiei Române este marcată „pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României”, data fiind stabilită de ministrul Afacerilor Externe.

Începând cu anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la 1 septembrie, potrivit site-ului www.mae.ro, fiind principalul moment în care este onorată, în spaţiul public, contribuţia pe care diplomaţia românească o aduce la dezvoltarea României şi la promovarea intereselor ei, peste hotare.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe organizează anual Reuniunea Diplomaţiei Române. Evenimentul oferă prilejul realizării unei evaluări a activităţii Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, dar şi analizării provocărilor, cărora România trebuie să le facă faţă în viitor ca urmare a evoluţiilor globale, transatlantice, europene şi regionale. Dezbaterile vizează, în egală măsură, şi identificarea oportunităţilor actuale sau emergente care trebuie valorificate şi stabilirea principalelor direcţii de acţiune ale MAE şi ale serviciului său diplomatic, pe termen scurt şi mediu, notează site-ul www.mfaro.eu.

La acest eveniment participă înalţi demnitari ai statului român: preşedintele României, premierul, preşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, şefii de misiuni diplomatice ai României, consuli generali, directorii institutelor culturale româneşti, reprezentanţi ai corpului diplomatic străin acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic şi de afaceri, ai mass-media. Agenda cuprinde cele mai importante teme de politică externă din ultimul an de activitate al diplomaţiei româneşti, precum şi provocările cu care se confruntă corpul diplomatic şi consular al României, în funcţie de transformările din mediul politic internaţional.

În cadrul reuniunii, pot fi acordate Ordinul sau Medalia Meritul Diplomatic, membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, pentru contribuţii meritorii la afirmarea diplomaţiei româneşti pe plan internaţional, în conformitate cu prevederile art. 62 din legea amintită mai sus. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua medicinei militare

Ziua medicinei militare este marcată anual la 21 august. Prin semnarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a Înaltului Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 luau fiinţă Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii unui element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare.

Prin înfiinţarea, în 1862, a Corpului Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi a Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar Român se atesta, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor armatei, după cum se menţiona într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale din 21 august 2017. Înainte de această atestare, s-au pus bazele pentru constituirea medicinei militare moderne, principalele repere istorice fiind: 13 septembrie 1831 – înfiinţarea unui lazaret, în baza regulamentului ”miliţiei” Principatului Ţării Româneşti, structură ce va deveni, ulterior, Spitalul Militar Central; 1851 – constituirea, la solicitarea comandantului spitalului, a primului serviciu permanent de gardă, în vederea asigurării asistenţei medicale în regim de urgenţă; 1853 – încredinţarea, de către domnul Ţării Româneşti Barbu Ştirbei, a conducerii spitalului doctorului de origine franceză Carol Davila. Acesta din urmă a elaborat primul regulament modern de funcţionare a Spitalului Militar, structurat pe asigurarea a două funcţii organice, respectiv, asistenţa medicală chirurgicală şi cea de medicină internă. Tot prin efortul său, se concretizează conceptul de infrastructură materială şi de suport logistic, prin dotarea serviciului medical pentru timp de pace, dar mai ales pentru război, se mai menţiona în comunicatul de presă al MApN din 21 august 2017.

Încă din anul 1830, atât activitatea Serviciului Sanitar Militar, cât şi cea a Serviciului Sanitar Civil erau coordonate de Comitetul Doftoricesc, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1857, au fost puse bazele învăţământului medical din ţara noastră, prin înfiinţarea, de către Carol Davila, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a Şcolii naţionale de medicină şi farmacie, se arată pe site-ul umfcd.ro. În anul 1857, Carol Davila era inspector general al Serviciului Sanitar Militar, iar în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) a condus serviciul militar al armatei. Începând cu anul 1860, Serviciul Sanitar Militar s-a subordonat numai autorităţii militare.

Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român, personalul sanitar al Armatei Române implicându-se în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independenţă (1877-1918), Războiul de reîntregire naţională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forţelor de menţinere a păcii din diferite teatre de operaţiuni din lume, alături de ceilalţi reprezentanţi ai Armatei României.

Potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, în anul 1900, s-a înfiinţat Societatea Ştiinţifică a Corpului Sanitar Militar Român şi Revista Sanitară Militară, iar în iulie 1921 a avut loc primul Congres de Medicină şi Farmacie Militare la Bruxelles, la care România a participat cu un raport asupra organizării Serviciului Militar şi a legăturii sale cu Crucea Roşie. În 1945, s-a constituit Direcţia Superioară Sanitară – Farmaceutică. După o serie de alte reorganizări, în anul 1990 a luat fiinţă Inspectoratul General Medical, în 1993 – Direcţia Medicală, în 1999 – Direcţia Asistenţă Medicală, iar din 2004 – Direcţia Medicală, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Direcţia medicală este, potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, ”structura centrală de specialitate a Ministerului Apărării Naţionale care are ca principale domenii de activitate elaborarea politicilor şi a reglementărilor privind asistenţa medicală, asistenţa sanitar-veterinară şi inspecţia sanitară şi sanitar-veterinară de stat, planificarea, programarea, standardizarea şi interoperabilitatea în domeniul medical, asistenţa farmaceutică şi logistică medicală, statistica şi informatica medicală precum şi expertiza medico-militară”.

În memoria medicilor, sanitarilor şi a surorilor voluntare care au salvat vieţi pe fronturile Primului Război Mondial, a fost ridicat în Bucureşti, în anul 1932, Monumentul Eroilor Sanitari. Realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli, monumentul este amplasat în Piaţa Operei, în vecinătatea Operei Naţionale şi a Facultăţii de Medicină, şi este înscris în Lista monumentelor istorice, notează site-ul www.cotroceni1900.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a berii

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2020, ziua este marcată la data de 7 august.

Ea a fost marcată pentru prima dată în anul 2008.

De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Totodată, această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu – lector universitar în cadrul UMF „Dr. Carol Davila”, Alin Popescu – medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea – doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.

Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.

În 2020 însă, pe fondul pandemiei de COVID-19, consumul de bere a scăzut în întreaga lume, din cauza închiderii pub-urilor şi restaurantelor, dar şi a anulării unor evenimente sportive şi festivaluri de genul Oktoberfest. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua minerului

Ziua minerului este marcată în fiecare an la 6 august, dată la care sunt comemoraţi minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit.

Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflictului de muncă dintre minerii din Valea Jiului şi societăţile carbonifere referitor la încheierea noului contract colectiv de muncă, în care muncitorii cereau să se prevadă: ziua de lucru de opt ore, mărirea salariilor cu 40 la sută, revizuirea salariilor pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15 la sută din veniturile societăţii, desfiinţarea amenzilor ş.a., se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În condiţiile altercaţiilor dintre grevişti şi ostaşii trimişi să restabilească ordinea, a doua zi, la 6 august, s-a deschis focul asupra minerilor, 22 de mineri fiind ucişi şi alţi 58 răniţi, potrivit sursei citate.

O altă grevă a minerilor din Valea Jiului, cu 35.000 de participanţi, a avut loc între 1-3 august 1977, fiind revendicate cu acest prilej îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă a minerilor ”este considerată a fi cea mai mare acţiune revendicativă organizată a muncitorilor de la instaurarea comunismului în România”, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În fiecare an, cu ocazia Zilei minerului – 6 august, au loc depuneri de coroane la monumentul ridicat în curtea minei Lupeni, unde a avut loc greva din august 1929, precum şi slujbe de pomenire şi depuneri de coroane de flori la troiţele şi monumentele dedicate minerilor.

La 6 august 2019, Ziua minerului a fost marcată în Valea Jiului prin ceremonii organizate la Statuia Minerului din Petroşani, la Vulcan şi Lupeni, scopul acestora fiind să readucă în memoria oamenilor grevele minerilor din 1929 şi 1977, dar şi pe cei care şi-au pierdut viaţa în accidentele de muncă din subteran. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a prieteniei

Ziua internaţională a prieteniei, marcată în fiecare an la 30 iulie, a fost adoptată oficial de ONU în 2011, notează http://www.un.org.

Scopul acestei zile este de a transmite mesajul că prietenia între popoare, ţări, culturi şi indivizi poate inspira eforturile de pace şi poate construi punţi de legătură între comunităţi. Conceptul de prietenie este extins astfel dincolo de relaţiile individuale.

Marcarea Zilei internaţionale a prieteniei este o iniţiativă care urmează propunerii făcute de UNESCO şi care a fost preluată de Adunarea Generală a ONU în 1997. Atunci, prin Rezoluţia A/RES/52/13, s-a definit cultura păcii ca un set de valori, atitudini şi comportamente care resping violenţa şi depun eforturi pentru prevenirea conflictelor prin abordarea cauzelor lor profunde, potrivit site-ului un.org. ONU invită toate statele membre să sărbătorească această zi în concordanţă cu cultura şi obiceiurile locale, naţionale sau regionale, inclusiv prin activităţi educaţionale şi de conştientizare a valorii relaţiilor de prietenie în viaţa tuturor.

Ziua internaţională a prieteniei se bazează pe recunoaşterea relevanţei şi importanţei prieteniei ca un sentiment nobil şi valoros în viaţa fiinţelor umane din întreaga lume. E ziua în care, indiferent de etnie şi de sex, se fac conexiuni şi empatii.

Primul care a avut iniţiativa de a propune o zi a prieteniei a fost afaceristul american Joyce Hall, cel care a lansat pe piaţă, în 1910, cărţile poştale Hallmark. Data aleasă de el pentru această zi a fost 2 august, pentru a coincide cu sezonul vacanţelor, atunci când oamenii îşi trimiteau mai des cărţi poştale. Iniţial primită cu entuziasm, propunerea lui Hall şi-a pierdut considerabil din popularitate în anii ’30, motivul principal fiind acela că gestul de a trimite o carte poştală cu mesaje de prietenie îşi pierduse semnificaţia originală, devenind o obligaţie socială susţinută de promovarea comercială agresivă.

O a doua iniţiativă în acest sens i-a aparţinut medicului Ramon Artemio Bracho, din Paraguay, care a propus în 1958, în cadrul unei întâlniri cu prietenii săi, data de 20 iulie pentru Ziua mondială a prieteniei. Nici propunerea lui Bracho nu a rezistat în timp, însă tot în Paraguay a luat fiinţă fundaţia World Friendship Crusade, dedicată împrietenirii tuturor oamenilor, indiferent de culoare, etnie sau religie.

La rândul său, Nane Annan, soţia fostului secretar-general al ONU Kofi Annan, a propus în 1998 ca simpaticul personaj de desene animate Winnie the Pooh să devină ambasadorul ONU al prieteniei, fără a iniţia însă demersurile pentru declararea de către ONU a unei zile dedicate amiciţiei.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a creierului

Ziua mondială a creierului este sărbătorită la 22 iulie, în fiecare an fiindu-i atribuită o temă diferită. Alegerea datei corespunde cu fondarea Federaţiei Mondiale de Neurologie, la 22 iulie 1957. În al 62-lea an de activitate, organizaţia îşi concentrează eforturile asupra migrenei, o afecţiune omniprezentă şi debilitantă, evidenţiază www.wfneurology.org.
În 2019, Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) a încheiat un parteneriat cu Societatea Internaţională de Cefalee (International Headache Society – IHS) pentru susţinerea celei de-a cincea aniversări a Zilei mondiale a creierului.

În acest an, Ziua mondială a creierului este dedicată creşterii conştientizării cu privire la migrenă. Astfel, Federaţia Mondială de Neurologie se dedică promovării de informaţii elocvente despre cea mai comună afecţiune a creierului din lume.

“Migrena afectează una din şapte persoane şi, alături de alte tulburări de acest fel, este una din cele mai frecvente cauze de dizabilitate la nivel mondial”, a explicat preşedintele Zilei mondiale a creierului, profesorul Tissa Wijeratne.

“Lipsa susţinerii cercetării şi a publicaţiilor în acest domeniu în ţările cu venituri scăzute până la cele cu venituri medii este dezamăgitoare şi alarmantă. În aceste ţări trăiesc aproape două treimi din populaţia lumii. Iar situaţia în ţările cu venituri ridicate încă necesită un progres semnificativ”, a mai subliniat profesorul Tissa Wijeratne. În ciuda impactului său generalizat, “migrena continuă să fie sub-recunoscută, subdiagnosticată şi subtratată”, notează www.wfneurology.org. Din cauza lipsei educaţiei în medicina cefaleei, nu este un lucru ieşit din comun ca furnizorii de sănătate să ducă lipsă de instrumente necesare diagnosticării şi tratării eficiente a pacienţilor. Ca rezultat, majoritatea pacienţilor nu primesc ajutorul de care au nevoie.

“Migrena primeşte mai puţină finanţare pentru cercetare decât majoritatea afecţiunilor grele din lume”, spune secretarul general al WFN, profesorul Wolfgang Grisold. “Acordarea îngrijirii adecvate şi bazată de cercetări ar schimba radical povara migrenei. Sunt necesare standarde îmbunătăţite de îngrijire, astfel încât toţi să poată avea acces la tratament indiferent de situaţia financiară, gen, cultură sau localizare”, a mai adăugat Wijeratne.

Migrena reprezintă o boală neurologică caracterizată prin dureri severe de cap, tulburări cognitive, greaţă, vărsături, ameţeală, vertij, sensibilitate la lumină, sunete şi atingere. Este, de asemenea, asociată cu alte afecţiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boli cardiace, epilepsie, depresie, durere cronică, printre altele. Pentru ca pacienţii să găsească ajutor şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii, diagnosticul precoce şi accesul la un tratament eficient sunt vitale.

În 2019, campania desfăşurată în social media cu ocazia Zilei mondiale a creierului încurajează oamenii din întreaga lume să vorbească despre ”adevărul dureros” (The Painful Truth) al migrenei, folosind hashtag-urile #worldbrainday şi #thepainfultruth. Pacienţi, profesionişti din sănătate, activişti şi îngrijitori sunt chemaţi să ia parte la webinarul World Brain Day de pe 22 iulie, în intervalul orar 17.00-18.00 (ora României) pentru a împărtăşi informaţii despre migrenă. În timpul prezentării de 60 de minute, experţi-cheie în această afecţiune vor oferi dezvăluiri vitale despre această boală şi vor evidenţia o strategie pentru tratarea tuturor pacienţilor.

WFN a încheiat parteneriate şi cu asociaţiile naţionale de neurologie. Aproximativ 120 de organizaţii din întreaga lume participă la iniţiativa de creştere a conştientizării sănătăţii creierului, iar Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN) se numără printre acestea, anunţă site-ul organizaţiei www.afectiuni-neurodegenerative.ro.

Conform informaţiilor prezentate de APAN, Federaţia Europeană a Asociaţiilor Neurologice (#EFNA) găzduieşte evenimente în patru capitale ale Uniunii Europene, inclusiv în Bucureşti. Scopul acestor evenimente este de a afla ceea ce contează cel mai mult pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice şi de a discuta despre modul în care acest lucru poate fi mai bine integrat în politica şi procesul decizional atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE. Evenimentul de la Bucureşti, din 22 iulie, se adresează reprezentanţilor oficiali ai asociaţiilor de pacienţi din domeniul neurologiei din România şi include experienţe ale pacienţilor, discuţii despre advocacy şi activităţi de sensibilizare. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene

Sărbătorită la 20 iulie, zi în care este prăznuit Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene îl celebrează astfel pe ocrotitorul spiritual al temerarilor zborului.

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, la 20 iulie 2020, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor, are loc o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori în memoria eroilor aviatori.

Monumentul va fi survolat de aeronave militare din dotarea Forţelor Aeriene Române, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, aeronave civile din dotarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi Aeroclubului României din subordinea Ministerului Transporturilor, o aeronavă de transport pasageri din dotarea Tarom, aeronavele echipei independente de acrobaţie aeriană Iacării Acrobaţi, precum şi aeronave civile din dotarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială Elie Carafoli, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale remis AGERPRES.

În timpul ceremoniei vor evolua aproximativ 15 aeronave militare ale Forţelor Aeriene Române de tip F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, IAR-330 Puma, IAR-99 Standard, IAR-99 Şoim, 3 elicoptere tip Mi-17 şi EC-135, o aeronavă Cessna VC-560 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, 3 elicoptere IAR-330 Puma ale Serviciului Român de Informaţii, o aeronavă Tecnam 2006 şi o aeronavă Piper Seneca V aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, 2 aeronave BN-2A Islander şi o aeronavă Beechcraft King Air 90 aparţinând Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială Elie Carafoli, o aeronavă B737 aparţinând Tarom, 3 aeronave tip IAK- 52 aparţinând echipei independente de acrobaţie aeriană din România, 5 aeronave Extra 300 aparţinând Aeroclubului României, indică sursa citată.

Aviaţia militară română a luat naştere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910, notează volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, iar în 1912, s-a creat prima şcoală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913, potrivit www.roaf.ro.

În 1915, a luat fiinţă Corpul de Aviaţie, aviaţia devenind astfel armă de sine stătătoare, iar în 1917, a fost înfiinţată Direcţia Aeronauticii din Marele Cartier General român, ulterior Aeronautica română participând la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz). În anul 1923, s-a înfiinţat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, în 1932 a luat fiinţă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război, iar la 16 noiembrie 1936 – Ministerul Aerului şi Marinei. În perioada 1941-1945, aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial. În 1950, aviaţia militară a primit denumirea de Forţele Aeriene Militare.

Între 1951 şi 1960, în dotarea Forţelor Aeriene Române au intrat avioanele cu reacţie, elicopterele, staţiile de radiolocaţie şi rachetele sol-aer, Forţele Aeriene cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare şi de modernizare.

În anul 1977, Forţele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviaţia Militară, la 1 mai acelaşi an fiind înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Militare.

În 1972, aviaţia civilă fusese trecută în subordinea MApN, în cadrul căruia fusese înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Civile – TAROM, care şi-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviaţiei Civile, în cadrul aceluiaşi minister.

Un moment important în acest domeniu l-a constituit participarea, între 14 şi 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente ştiinţifice, majoritatea fiind de concepţie românească, cu aparatura realizată în România.

După anul 1989, Forţele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înfiinţat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spaţiului aerian al României.

După ce România a semnat aderarea la ”Parteneriatul pentru Pace” (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forţelor Aeriene Române a fost îmbunătăţită prin programe de modernizare a tehnicii existente şi, începând cu anul 2005, Forţele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operaţii, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 şi 2011-2012), Baltica 07 (Ţările Baltice, 2007), conform www.roaf.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Transmisioniştilor Militari

La 14 iulie se sărbătoreşte Ziua Transmisioniştilor Militari.

În data de 14 iulie 1873, principele Carol a semnat Înaltul Decret nr. 1303, prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafişti militari în cadrul Batalionului de geniu al Armatei României, marcând astfel apariţia transmisiunilor militare. Secţia de telegrafie era formată din: 1 şef de secţie, 15 manipulatori, şefi de ateliere şi 30 de lucrători telegrafişti, se arartă în „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).

Încă din 1855, se înfiinţase o şcoală, care a fost absolvită de primii 7 telegrafişti, iar în primăvara anului 1873 fuseseră trimişi pentru documentare în Franţa, Belgia şi Austria ofiţeri români, pe probleme referitoare la telegrafie.

La 28 mai 1874, s-a hotărât, prin Înaltul Decret nr. 1132, creşterea numărului de secţii de telegrafie militară la patru. Acestea au participat la Războiul de Independenţă din 1877-1878, asigurând nevoile de conducere a trupelor. Primul ofiţer telegrafist din Armata Română a fost căpitanul Grigore Giosan, comandantul companiei de minari, întemeietorul primei şcoli de telegrafie militară. La 19 octombrie 1877, prin Decretul 1957, cele 4 secţii de telegrafie au fost reorganizate în Compania 6 Telegrafie, care, la 5 decembrie 1877, a trecut în subordinea directă a Marelui Cartier General Român. În perioada februarie-martie 1878, compania s-a ocupat de strângerea liniilor telegrafice construite pe perioada războiului, care de acum nu mai erau necesare, iar în octombrie 1878, compania de telegrafie s-a desfiinţat, cele 4 secţii de telegrafie fiind repartizate celor 4 companii de săpători minari şi telegrafişti care aparţineau de batalionul de geniu.

Imediat după încheierea Războiului de Independenţă (1877-1878), s-au conturat noi principii de organizare a transmisiunilor sub forma unei specialităţi militare distinctă, având în componenţă telegrafişti, telefonişti, curieri etc. Tot în această perioadă, au apărut şi primele regulamente şi manuale în acest domeniu, specialităţile subunităţilor de transmisiuni diversificându-se în raport cu trupele pentru care asigurau legăturile (infanterie, artilerie, cavalerie). În perioada Primului Război Mondial, au apărut reguli specifice de organizare a transmisiunilor în vederea asigurării unor legături de comunicaţii stabile. În această perioadă, existau 5 companii de telegrafie şi un batalion de specialităţi, la dispoziţia Ministerului de Război. Mijlocul cel mai frecvent folosit a fost telefonul, Armata Română nedispunând de o dotare suficientă cu aparatură de telegrafie fără fir.

La 30 octombrie 1919, Batalionul de Specialităţi a fost transformat în Regiment de Specialităţi, denumit ulterior Regimentul 1 Transmisiuni. În 1932, s-au înfiinţat încă două regimente de transmisiuni şi un batalion de transmisiuni de munte, iar la 1 aprilie 1932, în baza Înaltului Decret nr. 497, s-a înfiinţat Brigada de transmisiuni. Prin Decretul nr. 3818 de la 1 iulie 1942, transmisiunile au fost separate de arma geniului, prin înfiinţarea Comandamentului Transmisiunilor, a şcolilor de ofiţeri şi subofiţeri şi a Centrului de instrucţie al transmisiunilor. În perioada 1945-1989, au funcţionat Brigada de Transmisiuni, Comandamentul Transmisiunilor şi Comandamentul Trupelor de Transmisiuni.

Potrivit site-ului www.cissb.ro, la 30 octombrie 1993, prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale, s-a constituit Comandamentul Transmisiunilor, Informaticii şi Electronicii, prin contopirea Inspectoratului General al Transmisiunilor cu Direcţia Informatică şi Automatizarea Conducerii Trupelor şi Secţia Luptă Radioelectronică, ambele din structura Marelui Stat Major, iar la 1 mai 1997, prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale, s-a constituit Comandamentul Transmisiunilor prin reorganizarea Comandamentului Transmisiunilor, Informaticii şi Electronicii şi înfiinţarea, la 30 aprilie 1997, a Direcţiei Comunicaţii şi Informatică din Statul Major General. La 1 mai 2006, tot prin Ordin al Ministrului Apărării Naţionale, denumirea s-a schimbat în Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii.

Rolul transmisioniştilor militari este deosebit de important şi de apreciat pentru buna desfăşurare logistică şi pentru derularea cu succes a misiunii asumate de corpul de armată respectiv. După integrarea în Alianţa Nord-Atlantică a existat o permanentă necesitate de actualizare a echipamentelor specializate folosite de structurile de comunicaţii. Au avut loc achiziţionări de echipamente moderne de ultimă generaţie contribuind asftel la o mai bună cooperare cu statele membre NATO. Structurile specializate de comunicaţii participă alături de alte categorii de forţe ale Armatei Române la exerciţii de apărare colectivă desfăşurate cu state membre şi partenere NATO, având un rol esenţial în creşterea gradului de interoperabilitate cu structurile similare din Alianţă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a ciocolatei

Ziua mondială a ciocolatei este aniversată la 7 iulie, această dată indicând momentul introducerii în Europa, în 1550, a băuturii pe bază de cacao.

Istoria deliciilor pe bază de cacao nu este atât de bine cunoscută. Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani. Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, cum ar fi aztecii şi mayaşii, notează www.worldcocoafoundation.org. De altfel, arborele de cacao este originar din bazinul Amazonului şi alte zone tropicale din America de Sud şi America Centrală.

Cuvântul modern ”ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: ”xocolatl”, care în traducere directă înseamnă ”apă fierbinte” şi ”cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase – evidenţiază sursa citată.

Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată, notează www.chocolate.org.

Ciocolata solidă a apărut pe piaţă în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a sărutului

Anual, la 6 iulie, se sărbătoreşte Ziua internaţională a sărutului. Aceasta a fost instituită în 2006 pentru a atrage atenţia asupra sărutului între persoanele care se iubesc, notează www.daysoftheyear.com.

Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cele mai importante sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei şi serotonină, care contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice.

Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul” precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.