Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ce a dus în Germania la aceste evenimente? Şi cât de mult se ştia despre aceste crime în masă, în anii celui mai negru capitol din istoria secolului XX?

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite. Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua îmbrăţişărilor

Ziua îmbrăţişărilor vine la doar o săptămână după lunea deprimării şi ar fi ideal ca îmbrăţişările, o formă de salut şi de afecţiune care aduce şi sănătate, să devină o tradiţie respectată nu doar în această zi.

Sărbătoarea, instituită în anul 1986 de pastorul Kevin Zaborney din statul american Michigan, a fost plasată în perioada dintre Crăciun şi Sfântul Valentin, Ziua Îndrăgostiţilor, când oamenii tind să-şi piardă buna stare de spirit şi de aceea această Zi Naţională a Îmbrăţişărilor încuraja familiile, prietenii sau chiar necunoscuţii să nu se simtă stingheriţi să-şi arate sentimentele în pulbic şi să se îmbrăţişeze.

În scurt timp, sărbătoarea a devenit populară nu doar între americani şi s-a răspândit în multe ţări din lume. Şi de ce n-ar fi populară, pentru că beneficiile acestui simplu gest au fost mereu dovedite.

O îmbrăţişare aduce chiar sănătate, îmbunătăţeşte relaţiile şi înlătură tensiunile, şterge graniţele materiale şi atinge sufletele, dă energie şi un sentiment de siguranţă.

(w500) Free hug

Studiile au arătat cum contactul uman este esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă socială, fizică şi psihică şi s-a dovedit ştiinţific că îmbrăţişările schimbă metabolismul şi întăresc sistemului imunitar, fiind un  medicament universal.

O îmbrăţişare de doar 20 de secunde acţionează ca un bun tonic, creşte nivelul oxytocinei, hormonul dragostei care este răspunzător de starea de bine şi scade nivelul cortizolului, hormonul stresului.

Copiii care sunt ţinuţi în braţe sau îmbrăţişaţi plâng mai puţin şi sunt mai liniştiţi pentru că se simt în siguranţă, iau în greutate mai repede şi devin mai sociabili când sunt mari, decât cei care sunt neglijaţi.

Adulţilor îmbrăţişarea le ameliorează depresia, le scade stresul, le reduce tensiunea arterială şi le protejează inima. O îmbrăţişare afectuoasă le dă încredere şi speranţă, îi face să gândească pozitiv, să se simtă mai tineri, mai veseli şi mai încrezători.

Aşadar, îmbrăţişaţi-vă, pentru a fi mai sănătoşi şi optimişti !

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naționale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă și două abțineri.

Proiectul a fost inițiat de 50 de deputați și senatori PSD și de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această inițiativă. În expunerea de motive a inițiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Și în alte țări europene, Ziua Culturii Naționale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Eminescu, ”poetul nepereche a cărui operă învinge timpul”

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naționale? Poate pentru că ”El e cel care a spus că teiul e sfânt. El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deșert. (…) El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuși să nu desnădăjduim” (Geo Bogza). Poate pentru că reprezintă ”omul deplin al culturii românești” (Constantin Noica). Poate că niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul Mihai Eminescu.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a solidarităţii umane

Solidaritatea este identificată în Declaraţia Mileniului, adoptată de comunitatea internaţională, cu ocazia Summitului Mileniului din anul 2000, drept una dintre valorile fundamentale ale relaţiilor internaţionale în secolul XXI, în care cei care au mai puţine avantaje merită ajutor de la cei care beneficiază cel mai mult.

Potrivit ONU, în contextul globalizării şi al provocării creşterii inegalităţii, întărirea solidarităţii internaţionale este indispensabilă.

Ca urmare, Adunarea Generală a ONU, având în vedere faptul că promovarea culturii de solidaritate este importantă pentru combaterea sărăciei, a proclamat 20 decembrie drept Ziua internaţională a solidarităţii umane.

Fondul mondial de solidaritate a fost iniţiat prin Rezoluţia 57/265 a Adunării Generale a ONU, la 20 decembrie 2002, şi, în februarie 2003, a fost instituit ca un fond fiduciar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul său este eradicarea sărăciei şi promovarea dezvoltării umane şi sociale în ţările în curs de dezvoltare, în special în rândul celor mai sărace segmente ale populaţiei.

Ziua internaţională a solidarităţii umane este, potrivit ONU, o zi pentru a sărbători unitatea în diversitate şi pentru a reaminti guvernelor să respecte angajamentele lor faţă de acordurile internaţionale, pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanţa solidarităţii, pentru a încuraja dezbaterea privind modalităţile de promovare a solidarităţii în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv eradicarea sărăciei, şi, de asemenea, este o zi de acţiune pentru a încuraja noi iniţiative de eradicare a sărăciei. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internațională a neutralității

Data de 12 decembrie reprezintă Ziua internațională a neutralității, care, începând cu 2017, urmează să fie marcată anual de către Organizația Națiunilor Unite.

Adunarea Generală a ONU a declarat, în unanimitate, 12 decembrie ca fiind Ziua internațională a neutralității la data de 2 februarie 2017, prin adoptarea Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan, potrivit https://undocs.org/A/RES/71/275.

Ziua de 12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută în țara din Asia Centrală și ca ”Ziua neutralității”. Turkmenistanul și-a declarat starea permanentă de neutralitate, fapt recunoscut de Adunarea Generală a ONU la 12 decembrie 1995 prin Rezoluția 50/80 și reafirmat la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285.

În noiembrie 2015, Turkmenistanul a organizat, în capitala Așhabad, conferința internațională ”Politica de neutralitate: cooperare internațională pentru pace, securitate și dezvoltare”.

Conceptul de politică de neutralitate este strâns legat de cel al diplomației preventive, una din atribuțiile cheie ale ONU. După cum îi spune și numele, rolul diplomației preventive este de a opri sau limita conflictul internațional în orice stadiu s-ar afla acesta. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a munţilor

Ziua internaţională a munţilor, celebrată la 11 decembrie, a fost proclamată în 2003 de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 57/245 şi urmăreşte să încurajeze comunitatea internaţională de a organiza evenimente la toate nivelurile pentru a sublinia importanţa dezvoltării durabile a zonei montane.

Proclamarea acestei zile este rezultatul succesului Anului internaţional al munţilor desfăşurat în 2002. Iniţiativa a condus la crearea de comitete naţionale şi alianţe, cu scopul declarat al creării Parteneriatului internaţional pentru punerea în valoare a regiunilor montane. Pentru anul 2019, tema propusă este „Mountains matter for Youth”, potrivit http://www.un.org.

Munţii joacă un rol important în direcţia spre o creştere economică sustenabilă. Aceştia nu doar furnizează mijloace de subzistenţă şi asigură un trai decent pentru milioanele de oameni din întreaga lume care trăiesc la munte, dar alte câteva milioane de persoane beneficiază de pe urma acestei bogăţii naturale. De asemenea, furnizează apă dulce, energie şi hrană – resurse care vor deveni insuficiente în următoarele decenii. Totuşi, în zonele muntoase se înregistrează şi o incidenţă ridicată a sărăciei, aceste zone fiind extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, a defrişărilor, a degradării terenului şi a dezastrelor naturale.

Provocarea pentru viitor este reprezentată de identificarea oportunităţilor durabile care pot aduce beneficii atât comunităţilor din zonele înalte, cât şi a celor din zonele joase, precum şi de ajutorul în eradicarea sărăciei fără o contribuţie la degradarea ecosistemelor fragile din munţi. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a drepturilor omului

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie. La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc.

Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia înfiinţată în cadrul conferinţei de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuţii respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional.

În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să marcheze la 10 decembrie „Ziua internaţională a drepturilor omului”. Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.

Ministerul român al Afacerilor Externe marchează în fiecare an, la 10 decembrie, Ziua internaţională a drepturilor omului.”Această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecţie pentru instituţiile statului, societatea civilă şi cetăţeni asupra faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului nu pot fi dispreţuite, încălcate sau ignorate”, se arată pe site-ul www.mae.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională Anticorupție

Ziua Internațională Anticorupție, care se sărbătorește în fiecare an pe data de 9 decembrie, a fost inițiată la 31 octombrie 2003 prin „Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției”.

Data de 9 decembrie a fost stabilită ca Ziua Internațională Anticorupție începând cu anul 2006, prin rezoluția 58/4 a Adunării Generale a ONU, prin care Adunarea a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției.

Ziua Internațională Anticorupție are ca obiectiv promovarea principiilor etice, integritatea, transparența și responsabilitatea asupra propriilor acțiuni în afacerile publice, cât și în cele private.

România a semnat Convenția la data de 9 decembrie 2003 la Merida și ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004.

Republica Moldova a semnat Convenția la data de 28 septembrie 2004 și a ratificat-o prin Legea nr.158-XVI din 6 iulie 2007.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internațională a aviației civile

Ziua internațională a aviației civile este marcată în fiecare an la 7 decembrie, pentru a evidenția importanța acestui sector în dezvoltarea economică și socială a statelor lumii. Stabilită, în 1994, de către Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO), prin rezoluția A29-1, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la crearea organizației, această zi a fost recunoscută oficial, în 1996, de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/51.

Scopul Zilei Internaționale a Aviației Civile este, potrivit http://www.un.org/, de a consolida gradul de conștientizare la nivel mondial a importanței aviației civile internaționale în dezvoltarea socială și economică a statelor lumii, precum și a rolului unic al ICAO în promovarea siguranței și eficienței transporturilor aeriene internaționale.

Pentru a marca această zi, sunt organizate evenimente precum întâlniri cu reprezentanți din acest sector de activitate, expoziții, seminarii, publicarea de materiale. Totodată, sunt propuse și promovate măsuri ce pot duce la eficientizarea transportului internațional aerian și la îmbunătățirea sistemelor de siguranță ale avioanelor civile.

România a aderat, în 1965, la Convenția privind Aviația Civilă Internațională, devenind, prin Decretul nr. 194 din 24 aprilie 1965, stat contractant ICAO. Acest lucru a impus ca atribuțiile autorității aeronautice naționale să fie puse în concordanță cu prevederile Convenției de la Chicago și ale Anexelor la aceasta. În 1980, avea loc în România prima reuniune ICAO organizată în estul Europei.

În țara noastră sectorul aviației civile este reglementat Autoritatea Aeronautică Civilă Română care a fost înființată la 12 august 1993 prin Hotărârea de Guvern nr. 405, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 207 din 27 august 1993. Aceasta are statut juridic de regie autonomă de interes public național, funcționând sub autoritatea Ministerului Transporturilor, potrivit site-ului oficial al autorității www.caa.ro.

Conform unei statistici publicată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, traficul de pe aeroporturile din România în anul 2014 număra 11.774.439 de pasageri, iar totalul mărfurilor transportate pe aeroporturile din țara noastră ajungea la 30.278,72 tone. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a voluntarilor

Anual, la 5 decembrie, este sărbătorită Ziua internaţională a voluntarilor (International Volunteer Day – IVD), reprezentând şansa de a promova voluntariatul, de a încuraja guvernele să sprijine eforturile voluntarilor şi de a recunoaşte contribuţiile acestora la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la nivel local, naţional şi internaţional .

Tema din acest an a Zilei internaţionale a voluntarilor este ”Voluntar pentru un viitor inclusiv” şi scoate în evidenţă Obiectivul nr. 10 al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă ce urmăreşte stabilirea egalităţii – inclusiv includerea – prin voluntariat.

Voluntariatul oferă oportunităţi oamenilor, în special celor care de cele mai multe ori sunt excluşi, pentru un impact concret asupra propriilor lor vieţi dar şi de a juca un rol constructiv în comunităţile lor, oferind ca voluntari timpul şi abilităţile lor. Prin acţiunile de voluntariat, comunităţile din întreaga lume experimentează adesea sentimente de incluziune şi solidaritate consolidată.

Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia Adunării Generale nr. 40/212 din 17 decembrie 1985, a invitat guvernele din întreaga lume să marcheze anual, la 5 decembrie, Ziua internaţională a voluntarilor pentru dezvoltare economică şi socială, astăzi, Ziua internaţională a voluntarilor, potrivit www.un.com. Totodată, le-a cerut să ia măsuri pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la importanţa contribuţiei serviciului de voluntariat, stimulând astfel cât mai mulţi oameni din toate domeniile să-şi ofere serviciile lor în calitate de voluntari, atât local şi naţional cât şi internaţional.

În cadrul strategic al UNV 2018-2021, UNV prevede o lume în care voluntariatul este recunoscut şi integrat ca mijloc de implicare a oamenilor într-o pace şi dezvoltare durabilă, ajutând astfel societăţile să devină coezive şi stabile, potrivit www.unv.org. Cadrul strategic 2018-2021, se bazează pe cel din 2014-2017, primul cadru strategic de la adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care a urmărit să utilizeze puterea voluntariatului şi a voluntarilor ca mijloc de implementare şi angajament al oamenilor pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Anul 2001 a fost proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 52/17 din 20 noiembrie 1997, drept Anul internaţional al voluntarilor (IYV), cu scopul de a promova recunoaşterea eforturilor şi a muncii depuse, facilitând crearea unei reţele de comunicare şi promovare a beneficiilor care decurg din activităţile de voluntariat.

Pe glob sunt aproximativ un miliard de voluntari, care îşi dedică timpul, abilităţile şi pasiunea pentru a face lumea un loc mai bun. Adesea sunt primii care acţionează în momentele de criză. Ei creează legături sociale şi dau glas grupurilor marginalizate şi vulnerabile, contribuind la construcţia de comunităţi rezistente, ajutând oamenii să facă faţă dezastrelor naturale, instabilităţii politice, şocurilor economice şi a altor presiuni. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.