Ziua mondială a ciocolatei

Ziua mondială a ciocolatei este aniversată la 7 iulie, această dată indicând momentul introducerii în Europa, în 1550, a băuturii pe bază de cacao.

Istoria deliciilor pe bază de cacao nu este atât de bine cunoscută. Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani. Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, cum ar fi aztecii şi mayaşii, notează www.worldcocoafoundation.org. De altfel, arborele de cacao este originar din bazinul Amazonului şi alte zone tropicale din America de Sud şi America Centrală.

Cuvântul modern ”ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: ”xocolatl”, care în traducere directă înseamnă ”apă fierbinte” şi ”cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase – evidenţiază sursa citată.

Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată, notează www.chocolate.org.

Ciocolata solidă a apărut pe piaţă în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a sărutului

Anual, la 6 iulie, se sărbătoreşte Ziua internaţională a sărutului. Aceasta a fost instituită în 2006 pentru a atrage atenţia asupra sărutului între persoanele care se iubesc, notează www.daysoftheyear.com.

Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cele mai importante sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei şi serotonină, care contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice.

Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul” precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua gastronomiei durabile (ONU)

În fiecare an, la data de 18 iunie este marcată „Ziua gastronomiei durabile” (Sustainable Gastronomy Day).

La 21 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat Rezoluţia A/RES/71/246, prin care a desemnat 18 iunie drept Ziua gastronomiei durabile, conform site-ului oficial al ONU, www.un.org.

Decizia recunoaşte gastronomia ca fiind „o expresie culturală legată de diversitatea naturală şi culturală a lumii”. Având în vedere că pandemia de COVID-19 se desfăşoară încă pe tot globul, gastronomia durabilă – care celebrează ingredientele şi produsele de sezon şi contribuie la păstrarea vieţii sălbatice, precum şi a tradiţiilor noastre culinare – este astăzi mai relevantă ca niciodată.

Gastronomia este uneori numită arta de a prepara mâncăruri alese. De asemenea, se poate referi la un mod de a găti dintr-o anumită regiune.

Până în 2050, lumea va avea peste 9 miliarde de guri de hrănit, evidenţiază www.fao.org. Cu toate acestea, o treime din totalul produselor alimentare se pierd sau se irosesc.

Alegând alimente cultivate local şi consumând produse de sezon, putem ajuta la schimbarea obiceiurilor de cumpărare ale întreprinderilor locale, cum ar fi restaurantele şi hotelurile, şi putem susţine pescarii şi fermierii din zonă.

Aşadar, putem să-i sprijinim pe fermieri cumpărând produse alimentare din pieţele locale. Aprovizionându-ne de la micii producători sau de la fermieri de familie, le vom susţine traiul şi vom consolida comunităţile.

Adunarea Generală a ONU, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în colaborare cu statele membre, cu structurile ONU, cu alte organizaţii internaţionale şi regionale, precum şi cu societatea civilă, depun eforturi pentru a facilita marcarea Zilei gastronomiei durabile, pentru a atrage atenţia publicului asupra contribuţiei gastronomiei la dezvoltarea durabilă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a energiei eoliene

Ziua internaţională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea şi posibilităţile pe care le deţine şi rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obţinerea energiei prin arderea combustibililor fosili.

În prezent, energia eoliană reprezintă, la nivel mondial, unul dintre sectoarele industriale cu cea mai rapidă creştere, însemnând peste 300.000 de locuri de muncă de înaltă calificare şi care generează o cifră de afaceri anuală de 60 de miliarde de euro şi 25 de miliarde de euro investiţii noi, potrivit windeurope.org.

Un procent de 70-80% dintre cetăţenii din toată Europa susţin energia eoliană. Industria acţionează deja asupra recalificării minerilor de cărbune în locuri de muncă eoliene. Componentele sunt fabricate în toată Europa, inclusiv în regiuni defavorizate din punct de vedere economic şi în locuri cu o energie eoliană proprie.

Fermele eoliene aduc beneficii economice directe locurilor unde sunt plasate, adesea fiind în comunităţile rurale. Acestea oferă totodată locuri de muncă şi investiţii necesare în comunităţile locale. Energia eoliană permite consumatorilor comerciali şi industriali să contribuie la tranziţia energetică, în timp ce îşi blochează costurile energetice la niveluri accesibile.

Vântul produce în prezent, în medie, 15% din cererea de energie a UE, mai mult în ţări precum: Danemarca – 48%; Irlanda – 33%; Portugalia – 27%; Germania – 26%; Spania – 21%. Energia eoliană va fi un sector industrial strategic în furnizarea Acordului Verde European.

Agenţia Internaţională pentru Energie („International Energy Agency” – AIE) se aşteaptă ca vântul să devină sursa principală de energie în Europa până în 2027, în timp ce Comisia UE consideră că ar putea satisface mai mult de jumătate din cererea de energie a Europei până în 2050, potrivit windeurope.org. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor

În fiecare an, la data de 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor.

Instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) în anul 2002, Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor are scopul de a atrage atenţia asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra măsurilor care trebuie luate pentru a elimina această practică.

Evenimentul din acest an se desfăşoară prin intermediul unei campanii virtuale şi este organizat în comun de Marşul Global împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor şi Parteneriatul Internaţional pentru Cooperare împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor în Agricultură – IPCCLA.

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor 2020 se concentrează pe impactul crizei asupra exploatării prin muncă a copiilor. Criza poate face ca milioane de copii vulnerabili să ajungă în situaţia exploatării prin muncă. Deja, se estimează că 152 de milioane de copii sunt în această situaţie, din care 73 de milioane sunt implicaţi în activităţi periculoase. Aceşti copii sunt în prezent supuşi unui risc şi mai crescut de a se confrunta cu situaţii şi mai dificile şi cu intervale de muncă şi mai lungi, notează site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite – www.un.org.

Africa se situează pe primul loc în topul regiunilor în ceea ce priveşte procentul (o cincime) cât şi numărul absolut al copiilor exploataţi prin muncă (72 de milioane). În termeni de incidenţă, 5% dintre copii sunt implicaţi în exploatarea prin muncă în cele două Americi, 4% în Europa şi Asia Centrală şi 3% în Statele Arabe.

Exploatarea prin muncă se concentrează în principal în sectorul agricol (71%), incluzând pescuitul, exploatarea forestieră, zootehnia şi acvacultura, urmând apoi serviciile (17%) şi sectorul industrial, inclusiv minerit (12%).

Anul 2021 a fost declarat Anul Internaţional pentru Eliminarea exploatării prin muncă a copiilor.

Încă de la fondarea sa, în anul 1919, OIM şi-a stabilit ca principal obiectiv eliminarea exploatării prin muncă a copiilor. OIM a adoptat şi supraveghează standardele de muncă ce includ conceptul de vârstă minimă de angajare sau de muncă. În acest sens, Convenţia nr. 138 din anul 1973 prevede ca vârsta minimă de angajare să nu fie mai mică decât vârsta la care se încheie învăţământul obligatoriu. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a mediului înconjurător

În fiecare an, la data de 5 iunie este marcată Ziua mondială a mediului înconjurător. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi o rezoluţie care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Fiecare ediţie a Zilei mondiale a mediului înconjurător are la bază o temă, recomandată de UNEP. Prin marcarea acestei zile, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.

Transmiterea bolilor, precum noul coronavirus, între animale şi oameni (zoonoze) ameninţă dezvoltarea economică, bunăstarea animalelor şi a oamenilor, şi integritatea ecosistemului.

Alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi clima care face planeta noastră locuibilă – toate îşi au originea în natură. De exemplu, în fiecare an, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul din atmosferă, iar un copac ajuns la maturitate ne curăţă aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon şi eliberând în schimb oxigenul. În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă natura, oamenii încă o maltratează. 

În contextul unei lumi post-COVID-19, tema din acest an este un prilej de a evidenţia nevoia de a reconstrui mai bine, în armonie cu natura de care depind ecosistemele şi sănătatea noastră. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii

La 4 iunie este marcată Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii, prin care sunt recunoscute suferinţele copiilor din întreaga lume, care sunt victime ale abuzului fizic, mental şi emoţional. Această zi confirmă angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor.

În cadrul unei sesiunii speciale de urgenţă în problema Palestinei, la 19 august 1982, membrii Adunării Generale ONU, „şocaţi de numărul mare de copii palestinieni şi libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului”, au decis să marcheze Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii adoptând Rezoluţia ES-7/8.

În condiţiile izbucnirii unui conflict armat, copiii – cei mai vulnerabili membri ai societăţii – sunt cei mai afectaţi de consecinţele unui război. Cele şase încălcări mai frecvente în rândul copiilor continuă să persiste, incluzând recrutarea şi folosirea acestora, uciderea şi abuzul asupra lor, actele de violenţă sexuală comise asupra copiilor, răpirea acestora, atacurile asupra şcolilor şi spitalelor şi refuzul accesului la ajutorul umanitar.

În 1997, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 51/77 privind drepturile copilului, ce a reprezentat o evoluţie importantă în eforturile de îmbunătăţire a protecţiei copiilor în situaţii de conflict armat. În urma raportului inedit privind efectele conflictelor armate asupra copiilor, realizat de Graça Machel, Rezoluţia 51/77 a semnalat lansarea unui nou consens între statele membre ONU şi necesitatea unui efort coordonat, din partea comunităţii internaţionale, în abordarea vulnerabilităţi copiilor şi privarea acestora de drepturile elementare în situaţiile create de conflictele armate.

Rezoluţia 51/77 are la bază eforturile Adunării Generale pentru protecţia drepturilor copiilor, coordonate inclusiv prin Convenţia privind drepturile copilului şi protocolul său opţional şi prin rezoluţiile anuale privind drepturile copilului.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă furnizează un „masterplan” universal pentru a asigura un viitor mai bun pentru copii. Noua agendă include pentru prima dată obiectivul de a pune capăt tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor, iar încetarea abuzului, a neglijării şi a exploatării copiilor constituie parte integrată în mai multe alte obiective legate de violenţă. Activitatea ONU este orientată de Convenţia privind drepturile copilului, tratatul internaţional cu cea mai rapidă şi mai largă ratificare a drepturilor omului din istoria omenirii. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a bicicletei

Ziua mondială a bicicletei este sărbătorită, în fiecare an, la data de 3 iunie, conform site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), www.un.org.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 12 aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare de la New York, prin care se sărbătoreşte la 3 iunie, în toată lumea, Ziua mondială a bicicletei, precizează https://ecf.com, site-ul Federaţiei Europene a Cicliştilor (ECF).

Rezoluţia a fost adoptată prin consens de 193 de state membre ale ONU. Prin Rezoluţie sunt invitate toate statele membre ale ONU şi părţile interesate să celebreze şi să promoveze conştientizarea unei Zile mondiale a bicicletei. Declaraţia încurajează statele membre să acorde o atenţie deosebită bicicletei în strategiile de dezvoltare şi să includă bicicleta în politicile şi programele internaţionale, regionale, naţionale şi subnaţionale.

Alianţa Mondială a Ciclismului (WCA) şi Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF) au salutat rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele două organizaţii făcând lobby pentru o Zi mondială a bicicletei, încă din 2016. Secretarul General al WCA şi ECF, Bernhard Ensink, a declarat, cu acel prilej, că bicicleta reprezintă „o sursă de beneficii sociale, economice şi de mediu – şi aduce oamenii împreună”. El a precizat, conform https://ecf.com, că Rezoluţia ONU este o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă.  

În acelaşi timp, cele două organizaţii, WCA şi ECF, apreciază munca extraordinară a lui Leszek Sibilski, profesor de sociologie la Colegiul Montgomery din Maryland, SUA şi a studenţilor săi, care au făcut o campanie susţinută pentru #WorldBicycleDay.

În decembrie 2017, Sibilski a fost îndrumat către Misiunea Permanentă a Turkmenistanului la ONU, iar reprezentanţii acesteia au fost de acord să prezinte în faţa Adunării Generale ONU propunerea pentru o Zi mondială a bicicletei. Alături de Turkmenistan, iniţiativa a mai fost susţinută de către 56 de state membre ale ONU, conform site-ului Băncii Mondiale, www.worldbank.org.

Alianţa Mondială a Ciclismului, lansată ca o iniţiativă a Federaţiei Europene a Cicliştilor la conferinţa Velo-city 2014 din Adelaide, Australia, este o reţea globală de organizaţii neguvernamentale şi ale societăţii civile, cu un interes substanţial în promovarea ciclismului. Obiectivul principal al reţelei nu este numai să promoveze ciclismul ca mijloc de transport în cadrul instituţiilor internaţionale, cum ar fi ONU, OCDE / ITF, Banca Mondială, dar şi să promoveze şi să sprijine schimbul de cunoştinţe, expertiză şi cooperare între asociaţii de ciclism şi organizaţii din întreaga lume. În prezent, WCA are peste 100 de membri din toate continentele.

Federaţia Europeană a Cicliştilor are peste 80 de membri din peste 40 de ţări europene şi îşi propune să unească asociaţiile cicliştilor din întreaga lume, oferindu-le o structură la nivel internaţional.

În timpul carantinei cauzate de pandemia de COVID-19, ciclismul s-a dovedit a fi cel mai sigur şi cel mai eficient mod de transport, se arată pe https://ecf.com. Federaţia Europeană a Cicliştilor a făcut o serie de recomandări autorităţilor europene, naţionale şi locale pentru promovarea ciclismului, sub titulatura: „Ciclism, dincolo de criză”. Printre acestea: realizarea unei infrastructuri bine concepute pentru biciclete, prin aşa-numitele „benzi COVID”; reducerea vitezei de circulaţie pentru maşini în oraşe la 30 km/h; crearea de către instituţiile europene a unui fond pentru bicicletele electrice, de cinci miliarde de euro, etc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a diversităţii biologice

Ziua internaţională a diversităţii biologice este marcată în fiecare an la data de 22 mai, scopul ei fiind acela de a creşte gradul de înţelegere şi conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.

Anul acesta, sloganul Zilei internaţionale a diversităţii biologice este ”Our solutions are in nature”, potrivit site-ului Convenţiei privind Diversitatea Biologică .

În 2020 va fi adoptat un cadru global pentru biodiversitate post-2020, ca o treaptă de trecere spre strategia Viziune 2050 – ”Living in harmony with nature”, se arată, de asemenea, pe site-ul https://www.cbd.int. În decizia sa, 14/34, Conferinţa părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică a stabilit un proces cuprinzător şi participativ pentru pregătirea cadrului global pentru biodiversitate post-2020.

Marcarea Zilei internaţionale a diversităţii biologice la data de 22 mai a fost stabilită prin Rezoluţia 55/201, din 20 decembrie 2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. La 22 mai 1992, a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a albinelor

Ziua mondială a albinelor este marcată, în fiecare an, la 20 mai pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, potrivit www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro. Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii …Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”

Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, potrivit www.publika.md. Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.