Ziua mondială a vederii

Ziua mondială a vederii („World Sight Day” – WSD) este marcată anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv la 10 octombrie anul acesta.

Această zi reprezintă o manifestare ce vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere. Sloganul de anul acesta, „Vision First”, rezumă angajamentul profesioniştilor de pe orice meridian în vederea utilizării tuturor mijloacelor posibile pentru îngrijirea şi menţinerea vederii sănătoase a populaţiei, potrivit site-ului Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, www.iapb.org.

Scopul Zilei mondiale a vederii este acela de a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra pacienţilor care suferă din cauza lipsei totale a vederii, asupra numărului crescut de probleme oculare şi asupra pacienţilor care au nevoie de ajutor.

Ziua mondială a vederii marchează momentul în care comunitatea internaţională îşi reafirmă angajamentul în direcţia reconsiderării importanţei îngrijirii vederii şi tratării acesteia drept o problemă globală de sănătate publică.

La nivel mondial, peste un miliard de oameni trăiesc cu o deficienţă de vedere, deoarece nu primesc îngrijirea de care au nevoie pentru afecţiuni precum miopia, prezbitismul, glaucomul sau cataracta, arată primul raport mondial dedicat vederii prezentat la Geneva, la 8 octombrie, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Acest raport constată că îmbătrânirea populaţiilor, evoluţia stilului de viaţă şi problemele de acces la îngrijirea oculară, în special în ţările cu venituri mici sau medii, sunt printre principalii factori responsabili de creşterea numărului de persoane cu deficienţe de vedere.

Cel puţin 2,2 miliarde de persoane suferă de deficienţe de vedere sau de cecitate, dintre care peste un miliard prezintă o afecţiune care ar fi putut fi evitată sau încă nu este tratată. Alte constatări majore ale raportului includ: bolile oculare şi deficienţele de vedere nu sunt distribuite în mod uniform: cele mai afectate sunt în general persoanele care trăiesc în mediul rural, persoanele cu venituri mici, femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile etnice şi popoarele indigene.

Este nevoie de aproximativ 14,3 miliarde de dolari pentru a trata miliardul de persoane care suferă de deficienţe de vedere sau de orbire din cauza miopiei, a prezbitismului sau a cataractei.

Potrivit raportului, afecţiunile oftalmologice care pot duce la deficienţe de vedere şi la orbire, cum ar fi cataracta, trachomul sau erorile de refracţie, sunt la baza strategiilor naţionale de prevenire şi a altor strategii privind îngrijirea oculară. Nu trebuie subestimată, de asemenea, importanţa afecţiunilor oftalmologice care nu deranjează vederea, cum ar fi xeroftalmia şi conjunctivita, deoarece acestea reprezintă unul dintre principalele motive de consultare în toate ţările.

Ziua mondială a vederii este marcată şi în România la aceeaşi dată, fiind instituită prin Legea nr. 48/2016.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD-UNPR, PNL şi independenţi, care susţin, în expunerea de motive, că, potrivit statisticilor mondiale, afecţiunile oculare au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, la nivel global, aproximativ 285 milioane de oameni au vederea afectată parţial sau total. „La nivel global, cauzele orbirii sunt următoarele: cataractă (51%), bolile copilăriei (4%), viciile de refracţie (3%), opacitatea corneei (4%), degenerescenţa maculară legată de vârstă (5%) şi glaucom (8%)”, se mai arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul cdep.ro.

Propunerea de lege a fost adoptată de Senat, la 28 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, la 2 martie 2016, legea fiind promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, la 29 martie 2016, şi publicată în Monitorul Oficial al României, la 1 aprilie 2016.

Potrivit Legii nr. 48/2016, Ziua mondială a vederii în România poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de organizaţiile neguvernamentale din domeniul medical, de reprezentanţele României în străinătate, de entităţi medicale publice şi private, prin evenimente dedicate prevenirii afecţiunilor oculare şi orbirii, responsabil de coordonarea acestor activităţi fiind Ministerul Sănătăţii. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea

În fiecare an, la 10 octombrie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea, începând cu anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană în decembrie 2007.

Pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman şi degradant, fiind incompatibilă cu demnitatea umană. În plus, nu s-a demonstrat că aceasta ar avea vreun efect disuasiv şi, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.

Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) care prevede faptul că „nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant”.

Abolirea universală a pedepsei capitale este unul dintre obiectivele primordiale ale politicii Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului. În timp ce la nivel mondial s-au derulat şi se derulează mişcări pentru abolirea acesteia, mai multe ţări au adăugat (1980-2000) în sistemul lor juridic pedeapsa cu moartea pentru infracţiuni legate de droguri, pedepse care sunt păstrate în prezent în peste 30 de ţări şi teritorii.

Potrivit Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea, până în prezent, circa 100 de ţări au abolit această pedeapsă pentru toate infracţiunile, mai mult de 5 ţări au abolit pedeapsa cu moartea pentru crime, în timp ce aproape 60 de ţări şi teritorii rămân adepte ale păstrării pedepsei capitale.

La nivel internaţional, au fost adoptate mai multe instrumente juridice care se referă explicit la abolirea pedepsei cu moartea, potrivit www.mae.ro. Printre acestea se numără Protocolul nr. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 1983) care prevede abolirea pedepsei capitale pe timp de pace, dar permite menţinerea acesteia pentru crime „pe timp de război sau în caz de ameninţare iminentă de război” şi Protocolul nr. 13 la Convenţia CEDO (Vilnius, 2002) care prevede abolirea totală a pedepsei capitale, indiferent de circumstanţe.

În ţara noastră, pedeapsa cu moartea a fost abolită în anul 1990, dar ca membru al Uniunii Europene, al Consiliului Europei şi al ONU, statul român se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume şi adoptării unui moratoriu privind pedeapsa capitală. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Pe 10 octombrie este marcată Ziua Mondială a Sănătății Mintale. În acest an, la îndemnul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), vorbim despre tineri și sănătatea mintală într-o lume în schimbare.

Cele mai des întâlnite probleme de sănătate mintale care se pot manifesta în perioada adolescenței sunt depresia, anxietatea, tulburările de comportament alimentar.

Una din patru persoane din întreaga lume are, la un moment dat în viață, o afecțiune mintală. Paleta acestor afecțiuni este foarte largă, de la cele întâlnite frecvent, precum depresia, anxietatea și atacul de panică, până la tulburări mai rare, precum dezordinile bipolare și schizofrenia.

Circa 50% din afecțiunile mintale încep în jurul vârstei de 14 ani, dar în majoritatea cazurilor rămân nedetectate și netratate. Depresia este, ca pondere, a treia principală problemă de sănătate care afectează adolescenții, iar sinuciderea este cea de-a doua cauză principală de deces a pesoanelor cu vârsta între 15 și 29 de ani, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO). Consumul de alcool și de droguri la vârsta adolescenței este o problemă îngrijorătoare în numeroase țări, inclusiv în România. O altă problemă în creștere este cea a dezordinilor alimentare (bulimie, anorexie).

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a poştei

Ziua mondială a poştei se sărbătoreşte, în fiecare an, la 9 octombrie. Aceasta marchează înfiinţarea, în 1874, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveţia), a Uniunii Generale a Poştelor (UPU). Ziua mondială a poştei a fost declarată la această dată de Congresul Uniunii Poştale Universale, desfăşurat la Tokyo, în Japonia, în 1969, potrivit site-ului www.upu.int.

Scopul marcării acestei zile este de a conştientiza rolul sectorului poştal în viaţa oamenilor şi a societăţilor de afaceri, contribuţia sa la dezvoltarea socială şi economică a ţărilor. De asemenea, are menirea să încurajeze statele membre ale Uniunii Poştale Universale să întreprindă programe prin care să transmită mesajele lor şi să facă cunoscute activităţile proprii în rândul publicului şi a mass-media la nivel naţional.

În prezent, în ţările din întreaga lume, se desfăşoară festivităţi pentru a marca această zi, dedicată activităţii de curierat a poştaşilor.

Administraţiile poştale lansează emisiuni filatelice dedicate acestei zile aniversare sau noi servicii poştale, organizează festivităţi şi evenimente speciale, conferinţe şi seminarii cu specific poştal şi filatelic. Alte activităţi includ postarea de afişe în oficiile poştale şi în alte locuri publice, organizarea de zile ale porţilor deschise la oficii poştale şi muzee poştale, precum şi activităţi recreative culturale, sportive etc. Multe administraţii poştale emit suveniruri speciale, cum ar fi tricouri sau insigne.

Mesajele transmise de Uniunea Poştală Universală pentru serviciile poştale din întreaga lume sunt diversificarea produselor şi a serviciilor lor pentru a satisface mai bine nevoile clienţilor, pentru fiabilitate, creşterea vitezei de operare şi sporirea securităţii.

Uniunea Generală a Poştelor a devenit, în 1878, Uniunea Poştală Universală. Din 1947, UPU este instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna. România este membru fondator alături de alte 21 de state. În prezent, Uniunea Poştală Universală are afiliate administraţii poştale din 192 de ţări, potrivit site-ului UPU, www.upu.int.

UPU facilitează importanţa conştientizării Zilei mondiale a poştei prin proiectarea şi distribuirea de postere pentru a fi afişate pe tot globul. În 2016, UPU a lansat un nou poster pentru perioada 2016-2018. „Cu toate că Ziua mondială a poştei nu este guvernată de o anumită temă, cel mai nou poster-design al UPU întruchipează trei piloni strategici ai Uniunii: inovare, integrare şi incluziune”, precizează www.upu.int.

La 4 septembrie 2017, Raportul de date statistice privind serviciile poştale pentru anul 2016, dat publicităţii de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pe site-ul instituţiei, www.ancom.org.ro, arăta că valoarea pieţei poştale din România a crescut cu peste 8% în anul respectiv, în condiţiile în care traficul poştal total a înregistrat o scădere importantă, de peste 15%, faţă de 2015.

Din totalul de peste 554 de milioane de trimiteri poştale, aproximativ 522 de milioane au fost trimiteri poştale interne (peste 94% din traficul poştal total), iar aproape 32 de milioane au fost trimiteri poştale internaţionale, reprezentând aproape 6% din traficul poştal total. Dacă traficul total intern a înregistrat o scădere de peste 13%, în cazul traficului internaţional scăderea a fost şi mai evidentă, de peste 40%.

Conform raportului ANCOM, din totalul trimiterilor poştale procesate, peste 80% au fost trimiteri din poşta de scrisori (aproape 444 de milioane), aproape 12% colete (aproximativ 66 de milioane), 2,5% trimiteri expres (aproape 14 milioane), restul de 5,5% fiind trimiteri tip publicitate prin poştă (aproape 22 milioane), mandate poştale (aproximativ 8 milioane), respectiv corespondenţă şi imprimate de peste 2 kg (peste 880.000).

„Raportând valorile traficului poştal total aferent anului 2016 (554 de milioane de trimiteri poştale) la populaţia României, rezultă o medie de 28,69 de trimiteri poştale pentru fiecare locuitor, în scădere cu aproape 15% faţă de anul 2015”, precizează ANCOM.

În schimb, valoarea totală a pieţei serviciilor poştale realizată în anul 2016 a fost de aproape 2,6 miliarde lei, în creştere cu peste 8% faţă de 2015, deşi volumul de trimiteri procesat în anul 2016 a înregistrat o scădere de peste 15%. Creşterea valorii pieţei poate fi o consecinţă a faptului că volumul trimiterilor ce fac obiectul serviciilor expres a crescut în 2016, tarifele acestora fiind mai mari decât cele ale serviciilor de bază, menţionează raportul citat.

Peste 87% din valoarea totală a pieţei poştale a fost realizată de primii 10 furnizori de servicii poştale din punct de vedere al veniturilor, precizează ANCOM.

Potrivit site-ului instituţiei, www.ancom.org.ro, traficul de trimiteri din sfera serviciului universal corespunzător anului 2016 a fost puţin peste 221 de milioane de trimiteri poştale (aproximativ 40% din traficul total poştal). Din traficul poştal total din sfera serviciului universal, Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a procesat aproximativ 86 de milioane de trimiteri (aproape 39%), următorii zece furnizori de volum mare din acest segment de piaţă au realizat un trafic de peste 128 de milioane de trimiteri (peste 58%), iar restul furnizorilor aproape 3%.

Traficul intern din sfera serviciului universal a scăzut în anul 2016 cu peste 19% faţă de anul 2015, iar cel internaţional a înregistrat o scădere de peste 24%.

Totodată, în 2016 furnizorii au raportat primirea a 482.875 de reclamaţii privind serviciile poştale, cu aproape 60% mai multe decât în anul 2015. Din totalul reclamaţiilor depuse, 18,58% s-au dovedit a fi întemeiate, iar pentru 34.839 dintre ele au fost acordate despăgubiri în valoare totală de 5.927.470 lei. În medie, în 2016 a existat o reclamaţie la 1.148 de trimiteri poştale şi o reclamaţie întemeiată la 6.175 de trimiteri poştale. Din aproximativ cinci reclamaţii întemeiate, trei s-au soluţionat prin acordarea de despăgubiri, specifică ANCOM. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondiala a zambetului

Fiind prima zi de vineri din octombrie, celebrăm ziua mondială a zâmbetului.

În 1963, americanul Harvey Ball a desenat celebra faţă zâmbitoare de culoare galbenă.

În decursul anilor, simbolul a devenit cel mai uşor de recunoscut pe planetă pentru stările de bună voinţă şi voie bună.

Preocupat de folosirea în exces a imaginii, Harvey Ball a lansat ideea unei zile speciale a zâmbetului.

Sărbătoarea a fost instituită abia în 1999, porivit www.worldsmileday.com.

Cu prilejul acesteia, în lume, se organizează spectacole, teatru de păpuşi şi diverse concursuri.

Ziua Mondială a Zâmbetului nu trebuie confundată cu cea dedicată Râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială a Animalelor

Ziua Mondială a Animalelor este o zi internațională de acțiune pentru drepturile animalelor și bunăstarea lor sărbătorită în fiecare an pe 4 octombrie, zi de sărbătoare a Sfântului Francisc de Assisi, patronul spiritual al animalelor.

Misiunea Zilei Mondiale a Animalelor este „de a ridica statutul animalelor, în scopul de a îmbunătăți standardele de bunăstare de pe glob. Constituirea sărbătorii Zilei Mondiale a Animalelor mișcarea pentru bunăstarea animalelor, mobilizându-le într-o forță globală pentru a face lumea un loc mai bun pentru toate animalele. Este sărbătorită în diferite moduri în fiecare țară, indiferent de naționalitate, religie, credință sau ideologie politică. Prin creșterea gradului de conștientizare și educație putem crea o lume în care animalele sunt întotdeauna recunoscute ca ființe simțitoare, iar respectarea deplină a lor este întotdeauna răsplătită”.

Ziua Mondială a Animalelor a fost inițiată de către Heinrich Zimmermann care a organizat prima Zi Mondială a Animalelor pe 24 martie 1925 la Palatul Sporturilor din Berlin, Germania. Peste 5.000 de persoane au participat la acest prim eveniment. Evenimentul a fost programat inițial pentru data de 3 octombrie, pentru a se alinia cu sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi, patronul spiritual al ecologiei, cu toate acestea, locul nu a fost disponibil în acea zi. Evenimentul a fost mutat pe 4 octombrie, pentru prima dată în 1929. Inițial, el a avut loc numai în Germania, Austria, Elveția și Cehoslovacia. În fiecare an, Zimmermann a lucrat neobosit pentru promovarea Zilei Mondiale a Animalelor. În cele din urmă, în mai 1931, la Congresul Internațional de Protecție a Animalelor de la Florența, Italia, propunerea lui de a face din 4 octombrie, Ziua Mondială a Animalelor, o sărbătoare universală, a fost unanim acceptată și adoptată ca rezoluție.

Uneori este citat, în mod incorect, că Ziua Mondială a Animalelor a început în 1931, la o convenție a ecologiștilor din Florența, Italia, care a dorit să evidențieze situația speciilor pe cale de dispariție.

Astăzi, Ziua Mondială a Animalelor este un eveniment global pentru unirea mișcărilor de protecție a animalelor, condusă și sponsorizată de către Marea Britanie, prin Naturewatch Foundation creată în 2003.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a nonviolenţei

Ziua internaţională a non-violenţei este marcată în fiecare an la 2 octombrie, aşa cum s-a stabilit de către Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 61/271, la 15 iunie 2007.

Potrivit acestei Rezoluţii, Ziua internaţională a nonviolenţei este o ocazie pentru a ”disemina mesajul nonviolenţei, inclusiv prin educaţie şi prin sensibilizarea opiniei publice”. Rezoluţia reafirmă ”relevanţa universală a principiului nonviolenţei” precum şi dorinţa ”de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei”, se arată pe site-ul www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a luat decizia marcării unei astfel de zile ”având în vedere că nonviolenţa, toleranţa, respectul deplin pentru toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale pentru toţi, democraţia, dezvoltarea, înţelegerea reciprocă şi respectul pentru diversitate sunt interconectate şi se consolidează reciproc”, reafirmând totodată relevanţa universală a principiului nonviolenţei şi dorind să asigure o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei.

Ziua de 2 octombrie reprezintă data naşterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei, conducător de marcă al mişcării pentru independenţă din India. Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările nonviolente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în nonviolenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile, se mai arată pe site-ul amintit. ”Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi.

Potrivit profesorului Gene Sharp, un savant de marcă în ce priveşte studiul rezistenţei nonviolente, acţiunea nonviolentă este o tehnică prin care oamenii, care resping pasivitatea şi supunerea şi care văd lupta ca fiind esenţială, pot duce această luptă fără violenţă. Acţiunea nonviolentă nu reprezintă o încercare de a evita sau ignora conflictul, reprezintă un răspuns la problema despre cum să se acţioneze eficient în politică, şi mai ales cum să se exercite puterea în mod eficient, arăta profesorul Gene Sharp în publicaţia sa ”The Politics of Nonviolent Action”, se menţionează pe site-ul https://www.un.org/

Principiul nonviolenţei – cunoscut şi sub numele de rezistenţă nonviolentă – respinge folosirea violenţei fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acţiuni nonviolente: proteste, marşuri; non-cooperarea; intervenţii nonviolente, precum blocadele.

Conform Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 15 iunie 2007, statele membre, organizaţiile sistemului ONU, organizaţiile regionale şi neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să marcheze în mod corespunzător Ziua internaţională a nonviolenţei şi să difuzeze mesajul nonviolenţei, inclusiv prin educaţie şi sensibilizarea opiniei publice.

Cu acest prilej suntem chemaţi să contribuim, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranţei, a înţelegerii şi a nonviolenţei, să promovăm diversitatea culturală şi înţelegerea între popoarele lumii. În acest scop sunt organizate campanii publice de conştientizare, marşuri, conferinţe, întâlniri publice etc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internationala a cafelei

În fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătoreşte, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC), Ziua internaţională a cafelei.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a ales pentru acest an o temă specială, şi anume: „Rolul femeii în procesul de fabricare a cafelei, de la plantare, la culegere, prăjire şi până la savurarea acesteia”. Această campanie merge mai departe de ideea aducerii unui simplu omagiu femeilor, dorindu-se concentrarea asupra nevoii de egalitate şi de echitate în industria cafelei, de la boaba de cafea la produsul savurat într-o ceaşcă, şi aceasta se va materializa doar prin acordarea de putere de decizie femeilor în beneficiul întregului sector al cafelei, potrivit https://internationalcoffeeday.org/.

Anul trecut au fost organizate evenimente şi campanii de susţinere a acestei zile în peste 45 de ţări din întreaga lume.

Cafeaua era sărbătorită la nivel naţional de mai multe ţări din întreaga lume. În martie 2014, statele membre ale OIC au hotărât să organizeze prima Zi internaţională a cafelei la 1 octombrie 2015, dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea. Prima zi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF) – desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), organizat în Italia, un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit https://internationalcoffeeday.org.

Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, dar şi activitatea oamenilor care sunt implicaţi în acest proces. Totodată, este promovată industria cafelei, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de către un păstor de capre, Khalid, care a remarcat faptul că oile sale erau foarte active după ce mâncau boabele roşii ale unei anumite plante. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost numită „qahwa”, cuvânt care în arabă înseamnă revigorant. Din lumea musulmană, cultivarea şi, mai ales, consumul s-au răspândit în India, Italia şi restul Europei, Indonezia şi Americi.

Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează www.umfcv.ro. Cafeaua este uşor acidă (PH 5.0-5.1) şi are un efect de stimulare asupra sistemului nervos uman datorită conţinutului de cafeină. Aceasta este una dintre cele mai consumate băuturi calde din lume.

Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. Organizaţia Internaţională a Cafelei are 77 de membri.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Traducerilor

Ziua Internațională a Traducerilor a fost inițiată de către Federația Internațională a Traducătorilor și lansată în 1953 pentru a sublinia importanța profesiei de traducător și a multilingvismului.

În 1991, Federația Internațională a Traducătorilor (FIT), sub egida UNESCO, a decretat Ziua internațională a traducătorilor și a ales data de 30 septembrie pentru a fi marcată odată cu sărbătoarea din calendarul romano-catolic a Sfântului Ieronim care, în secolul al III-lea, a fost traducătorul „oficial” al Bibliei din limbile ebraică, aramaică și greacă în limba latină. Traducerea sa este cunoscută sub denumirea de Biblia vulgata. UNESCO și ONU cer statelor membre să susțină inițiativa și să protejeze bogăția limbilor de pe planetă pentru că, potrivit Declarației Universale asupra diversității culturale, „diversitatea culturală este tot atât de necesară pentru umanitate cum este biodiversitatea în lumea viețuitoarelor”.

Sfântul Ieronim este considerat protectorul traducătorilor.

Este ocazia de a se arăta mândria de a aparține unei profesii care este din ce mai esențială în era mondializării.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondiala a inimii

Începând cu anul 2000, data de 29 septembrie marchează Ziua mondială a inimii. Este o ocazie pentru a ne gândi mai mult la sănătatea noastră şi în special la inimile noastre.E alarmant faptul că bolile cardiovasculare reprezinta principala cauză de mortalitate în toată Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare. Luăm serios în calcul mesajul transmis de  Federaţia Mondială a Inimii conform căruia cel puţin 80 % dintre decesele premature datorate bolilor de inimă şi accidentelor vasculare cerebrale pot fi evitate dacă principalii factori de risc, tutunul, dieta nesănătoasă şi inactivitatea fizica sunt controlate.

Tocmai de aceea, Ministerul Sănătăţii va demara în România un  Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular, cu o durată de 5 ani.Nu uitaţi,  este foarte important să avem grijă de inima noastră în fiecare zi. Să aveţi o inimă sănătoasă!

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.