Ziua mondială a vieţii sălbatice

În fiecare an, la data de 3 martie, este marcată Ziua mondială a vieţii sălbatice, o oportunitate de a sărbători aspectele numeroase, variate şi frumoase ale faunei şi florei sălbatice şi de a sensibiliza asupra multitudinii de beneficii pe care conservarea lor le-o oferă oamenilor. În acelaşi timp, această zi aminteşte de necesitatea urgentă a intensificării luptei împotriva crimelor săvârşite de om asupra faunei sălbatice, ce au ca efect diminuarea numărului de specii dar şi consecinţe în plan economic, mediu şi social. Având în vedere aceste efecte negative diverse, Obiectivul 15 pentru Dezvoltare Durabilă se concentrează pe „stoparea pierderii biodiversităţii”, notează https://www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a proclamat la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, data de 3 martie, drept Ziua mondială a vieţii sălbatice, potrivit www.un.org.

Prin Convenţia de la Washington sunt protejate aproximativ 5.000 de animale şi peste 28.000 de plante. Aceste specii sunt catalogate în trei anexe pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatică este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni. Cu un număr de 183 de părţi (182 ţări şi Uniunea Europeană), CITES este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional.

România a aderat la CITES prin Legea Nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit www.cdep.ro.

Tema din 2020 a Zilei mondiale a vieţii sălbatice face trimitere la toate speciile de animale şi plante sălbatice de pe Pământ ca o componentă a biodiversităţii, precum şi mijloacele de trai ale oamenilor, în special ale celor care trăiesc cel mai aproape de natură.

Prima ediţie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014. În 2015, ziua a avut tema – ”Este timpul să acţionăm împotriva crimei asupra faunei şi florei sălbatice!”, iar în 2016 ziua a fost marcată sub titlul – ”Viitorul vieţii sălbatice se află în mâinile noastre”, elefanţii africani şi cei asiatici aflându-se în centrul unei campanii globale de oprire a dispariţiei celor mai mari mamifere de pe Pământ. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a scriitorilor

La 3 martie este aniversată Ziua mondială a scriitorilor, instituită de English Pen Club în 1986, potrivit www.uacrr.org şi www.panorama.am.

Clubul Internaţional Pen a fost înfiinţat în 1921, la Londra, având ca obiectiv promovarea prieteniei şi sprijinului intelectual printre scriitorii de pe mapamond. Numele asociaţiei face referire la poeţi, eseişti şi romancieri, dar sunt incluşi scriitori ai tuturor formelor literare, jurnalişti şi istorici.

Scriitoarea britanică Catherine Amy Dawson Scott a avut ideea constituirii Clubului alături de primul preşedinte al organizaţiei, John Galsworthy.

Treptat, acest club a evoluat într-o asociaţie mondială a scriitorilor şi jurnaliştilor. Este cea mai veche organizaţie de apărare a drepturilor omului şi a breslei literare din lume.

Au fost înfiinţate centre PEN în multe ţări, care aderau atât organizatoric, cât si individual, prin numele unor mari autori ai epocii precum: H. G. Wells, Thomas Hardy, W. B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, Robert Frost, potrivit www.penromania.ro.

În 1923 a fost creat PEN Clubul Român şi a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu, conform penromania.ro. Printre membrii clubului s-au numărat de-a lungul timpului scriitori precum Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu. Centrul PEN Român a fost reînfiinţat în şedinţa din 11 septembrie 1990, prilej cu care numeroşi scriitori români, înscrişi pe baza unei declaraţii, îşi exprimau acordul faţă de prevederile stipulate în Carta PEN, care era în vigoare din 1921, indică penromania.ro.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Dragobetele

Dragobetele este zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii, provenit din tradiţiile dacice şi sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie.

Obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în unele sate din nordul şi vestul Olteniei, şi în funcţie de regiune poate avea şi alte denumiri precum “Cap de primăvară”, “Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, “Dragostitele”, “Ziua Îndrăgostiţilor”, “Sânt Ion de primăvară” sau “Granguru”. Dragobetele este zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii, provenit din tradiţiile dacice şi sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie.

Cine era „Dragobetele”

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Limbii Materne

Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. A fost anunțată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.

Ziua Internațională a Limbii Materne se sărbătorește în fiecare an din februarie 2000 pentru a promova diversitatea cultural-lingvistică și multilingvismul. Data semnifică ziua din 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangali, ca limbă națională a Pakistanului, au fost uciși de poliție la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului.

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a UNESCO în noiembrie 1999 (30C/62). La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel prin rezoluția A/RES/61/266 „să promoveze conservarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. Prin aceeași rezoluție, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ca Anul Internațional al Limbilor, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională prin multilingvism și multiculturalism.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a radioului

Consiliul executiv al UNESCO a recomandat Conferinţei generale proclamarea Zilei mondiale a radioului, pe baza unui amplu proces de consultare, realizat de UNESCO în 2011, în urma unei propuneri venite din Spania.

Potrivit ONU, liderul proiectului, Academia Espańola de la Radio, a primit sprijin pentru propunerea de a marca o Zi a radioului din partea diferitelor părţi interesate, inclusiv a principalelor organizaţii internaţionale, a sindicatelor şi asociaţiilor de radiodifuziune.

Pentru marcarea Zilei mondiale a radioului, directorul general al UNESCO a propus data de 13 februarie. În această zi, în 1946, avea loc prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite.

Conferinţa generală a UNESCO, la cea de-a 36-a sesiune, a proclamat 13 februarie drept Ziua mondială a radioului.

La 14 ianuarie 2013, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat oficial proclamarea de către UNESCO a Zilei mondiale a radioului. În cea de-a 67-a sesiune, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care 13 februarie a fost desemnată drept Ziua mondială a radioului.

Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.

Totodată, reprezintă un puternic mijloc pentru celebrarea umanităţii în toată diversitatea sa şi constituie o platformă pentru discursul democratic.

Radioul este un mijloc ieftin şi potrivit pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele vulnerabile, oferind o platformă pentru a interveni în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor. Nu în ultimul rând, acesta joacă un rol crucial în comunicarea de urgenţă şi în cazurile de salvare.

Pentru Ziua mondială a radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.

În mesajul cu ocazia Zilei mondiale a radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună. Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres. AGERPRES /

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei

Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei se marchează la 11 februarie în întreaga lume. Adunarea Generală a ONU a adoptat la 22 decembrie 2015 o rezoluţie privind stabilirea unei zile internaţionale dedicată recunoaşterii rolului important al fetelor şi femeilor în domeniile ştiinţei şi tehnologiei.

Adunarea Generală a ONU a decis să proclame ziua de 11 februarie Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei, venind astfel în întâmpinarea eforturilor Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Departamentului ONU pentru Egalitatea de Gen şi Emanciparea Femeilor (UN-Women), Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) şi a altor organizaţii pentru a încuraja şi sprijini accesul şi participarea fetelor şi femeilor la educaţia în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică, la activităţi de formare şi cercetare la toate nivelurile.

Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei a fost marcată pentru prima dată la 11 februarie 2016, la sediul central din New York al ONU.

Printre obiectivele marcării Zilei internaţionale a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei se află: stoparea tuturor formelor de discriminare faţă de fetele şi femeile din domeniul ştiinţei şi nu numai; toate fetele să beneficieze în mod gratuit, echitabil şi calitativ de o educaţie ştiinţifică primară şi secundară; de asemenea, să se asigure accesul egal al tuturor femeilor la o educaţie accesibilă şi de calitate tehnico-ştiinţifică, profesională şi terţiară, inclusiv cea la nivel de universitate; creşterea substanţială a numărului de femei de toate vârstele care au competenţe relevante, inclusiv competenţe tehnice şi profesionale, pentru ocuparea forţei de muncă, locuri de muncă decente şi antreprenoriat. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor

Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor este marcată, anual, la data de 6 februarie.

În 2020, tema acestei zile este ”Unleashing Youth Power”, conform www.un.org. Pentru a marca această zi, la sediul central al ONU din New York, are loc evenimentul „A Piece of Me: immersive exhibit & panel discussion”.

Mutilarea genitală a femeilor (FGM – Female Genital Mutilation) reprezintă o violare a drepturilor la sănătate, siguranţă şi integritate fizică, a dreptului la libertate în faţa torturii şi a tratamentelor crude, inumane sau degradante şi a dreptului la viaţă atunci când procedura duce la moarte, notează www.unfpa.org. FGM cuprinde o serie de proceduri lipsite de cauze medicale, provocând o serie de probleme grave de sănătate – sângerare severă, tumori, infecţii, infertilitate, complicaţii la naştere sau risc crescut de deces în rândul nou-născuţilor – şi este catalogată la nivel internaţional o încălcare a drepturilor tinerelor şi femeilor. Această practică reflectă inegalitatea dintre sexe înrădăcinată adânc în anumite societăţi şi constituie o formă extremă de discriminare îndreptată împotriva femeilor.

Concentrată iniţial în 30 de ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, FGM este o problemă universală fiind practicată şi în câteva ţări din Asia şi America Latină. Totodată, practica FGM continuă în rândul populaţiei imigrante care locuieşte în Europa de Vest, America de Nord, Australia şi Noua Zeelandă.

La 20 decembrie 2012, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia A/RES/67/146, în care ”solicita statelor, sistemului Naţiunilor Unite, societăţii civile şi tuturor părţilor interesate să marcheze şi să respecte data de 6 februarie, ca Zi internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor, prin organizarea de campanii de sensibilizare şi măsuri concrete împotriva acestei practici”.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului

În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Scopul acestei iniţiative este sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000.

Începând din 2019 până în 2021, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este: „I Am and I Will”, slogan care reprezintă un apel la acţiune care impulsionează angajamentul personal şi pune accent pe puterea acţiunilor individuale pentru a influenţa viitorul, notează www.worldcancerday.org.

Conform datelor prezentate de site-ul amintit, în fiecare an mor 9,6 milioane de persoane, această boală fiind a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar 3,7 milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, detectarea bolii în fază incipientă şi tratament.

Boala este provocată de creşterea necontrolată şi multiplicarea celulelor canceroase, care poate afecta orice parte a corpului. Extinderea poate afecta şi zonele apropiate tumorii, dar pot apărea metastaze şi în zone îndepărtate. Multe forme de cancer pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc. O mare parte a formelor de cancer poate fi tratată chirurgical, prin radioterapie, chimioterapie, dacă boala este depistată în fază incipientă.

Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Se estimează că în următorii zece ani numărul victimelor cancerului va ajunge, anual, la 14 milioane.

Consumul de tutun şi alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV). Cancerul de col uterin este o cauză importantă de deces la femei în ţările în curs de dezvoltare.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ce a dus în Germania la aceste evenimente? Şi cât de mult se ştia despre aceste crime în masă, în anii celui mai negru capitol din istoria secolului XX?

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite. Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua îmbrăţişărilor

Ziua îmbrăţişărilor vine la doar o săptămână după lunea deprimării şi ar fi ideal ca îmbrăţişările, o formă de salut şi de afecţiune care aduce şi sănătate, să devină o tradiţie respectată nu doar în această zi.

Sărbătoarea, instituită în anul 1986 de pastorul Kevin Zaborney din statul american Michigan, a fost plasată în perioada dintre Crăciun şi Sfântul Valentin, Ziua Îndrăgostiţilor, când oamenii tind să-şi piardă buna stare de spirit şi de aceea această Zi Naţională a Îmbrăţişărilor încuraja familiile, prietenii sau chiar necunoscuţii să nu se simtă stingheriţi să-şi arate sentimentele în pulbic şi să se îmbrăţişeze.

În scurt timp, sărbătoarea a devenit populară nu doar între americani şi s-a răspândit în multe ţări din lume. Şi de ce n-ar fi populară, pentru că beneficiile acestui simplu gest au fost mereu dovedite.

O îmbrăţişare aduce chiar sănătate, îmbunătăţeşte relaţiile şi înlătură tensiunile, şterge graniţele materiale şi atinge sufletele, dă energie şi un sentiment de siguranţă.

(w500) Free hug

Studiile au arătat cum contactul uman este esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă socială, fizică şi psihică şi s-a dovedit ştiinţific că îmbrăţişările schimbă metabolismul şi întăresc sistemului imunitar, fiind un  medicament universal.

O îmbrăţişare de doar 20 de secunde acţionează ca un bun tonic, creşte nivelul oxytocinei, hormonul dragostei care este răspunzător de starea de bine şi scade nivelul cortizolului, hormonul stresului.

Copiii care sunt ţinuţi în braţe sau îmbrăţişaţi plâng mai puţin şi sunt mai liniştiţi pentru că se simt în siguranţă, iau în greutate mai repede şi devin mai sociabili când sunt mari, decât cei care sunt neglijaţi.

Adulţilor îmbrăţişarea le ameliorează depresia, le scade stresul, le reduce tensiunea arterială şi le protejează inima. O îmbrăţişare afectuoasă le dă încredere şi speranţă, îi face să gândească pozitiv, să se simtă mai tineri, mai veseli şi mai încrezători.

Aşadar, îmbrăţişaţi-vă, pentru a fi mai sănătoşi şi optimişti !

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.