Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor

În fiecare an, la data de 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor.

Instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) în anul 2002, Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor are scopul de a atrage atenţia asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra măsurilor care trebuie luate pentru a elimina această practică.

Evenimentul din acest an se desfăşoară prin intermediul unei campanii virtuale şi este organizat în comun de Marşul Global împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor şi Parteneriatul Internaţional pentru Cooperare împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor în Agricultură – IPCCLA.

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor 2020 se concentrează pe impactul crizei asupra exploatării prin muncă a copiilor. Criza poate face ca milioane de copii vulnerabili să ajungă în situaţia exploatării prin muncă. Deja, se estimează că 152 de milioane de copii sunt în această situaţie, din care 73 de milioane sunt implicaţi în activităţi periculoase. Aceşti copii sunt în prezent supuşi unui risc şi mai crescut de a se confrunta cu situaţii şi mai dificile şi cu intervale de muncă şi mai lungi, notează site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite – www.un.org.

Africa se situează pe primul loc în topul regiunilor în ceea ce priveşte procentul (o cincime) cât şi numărul absolut al copiilor exploataţi prin muncă (72 de milioane). În termeni de incidenţă, 5% dintre copii sunt implicaţi în exploatarea prin muncă în cele două Americi, 4% în Europa şi Asia Centrală şi 3% în Statele Arabe.

Exploatarea prin muncă se concentrează în principal în sectorul agricol (71%), incluzând pescuitul, exploatarea forestieră, zootehnia şi acvacultura, urmând apoi serviciile (17%) şi sectorul industrial, inclusiv minerit (12%).

Anul 2021 a fost declarat Anul Internaţional pentru Eliminarea exploatării prin muncă a copiilor.

Încă de la fondarea sa, în anul 1919, OIM şi-a stabilit ca principal obiectiv eliminarea exploatării prin muncă a copiilor. OIM a adoptat şi supraveghează standardele de muncă ce includ conceptul de vârstă minimă de angajare sau de muncă. În acest sens, Convenţia nr. 138 din anul 1973 prevede ca vârsta minimă de angajare să nu fie mai mică decât vârsta la care se încheie învăţământul obligatoriu. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii

La 4 iunie este marcată Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii, prin care sunt recunoscute suferinţele copiilor din întreaga lume, care sunt victime ale abuzului fizic, mental şi emoţional. Această zi confirmă angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor.

În cadrul unei sesiunii speciale de urgenţă în problema Palestinei, la 19 august 1982, membrii Adunării Generale ONU, „şocaţi de numărul mare de copii palestinieni şi libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului”, au decis să marcheze Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii adoptând Rezoluţia ES-7/8.

În condiţiile izbucnirii unui conflict armat, copiii – cei mai vulnerabili membri ai societăţii – sunt cei mai afectaţi de consecinţele unui război. Cele şase încălcări mai frecvente în rândul copiilor continuă să persiste, incluzând recrutarea şi folosirea acestora, uciderea şi abuzul asupra lor, actele de violenţă sexuală comise asupra copiilor, răpirea acestora, atacurile asupra şcolilor şi spitalelor şi refuzul accesului la ajutorul umanitar.

În 1997, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 51/77 privind drepturile copilului, ce a reprezentat o evoluţie importantă în eforturile de îmbunătăţire a protecţiei copiilor în situaţii de conflict armat. În urma raportului inedit privind efectele conflictelor armate asupra copiilor, realizat de Graça Machel, Rezoluţia 51/77 a semnalat lansarea unui nou consens între statele membre ONU şi necesitatea unui efort coordonat, din partea comunităţii internaţionale, în abordarea vulnerabilităţi copiilor şi privarea acestora de drepturile elementare în situaţiile create de conflictele armate.

Rezoluţia 51/77 are la bază eforturile Adunării Generale pentru protecţia drepturilor copiilor, coordonate inclusiv prin Convenţia privind drepturile copilului şi protocolul său opţional şi prin rezoluţiile anuale privind drepturile copilului.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă furnizează un „masterplan” universal pentru a asigura un viitor mai bun pentru copii. Noua agendă include pentru prima dată obiectivul de a pune capăt tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor, iar încetarea abuzului, a neglijării şi a exploatării copiilor constituie parte integrată în mai multe alte obiective legate de violenţă. Activitatea ONU este orientată de Convenţia privind drepturile copilului, tratatul internaţional cu cea mai rapidă şi mai largă ratificare a drepturilor omului din istoria omenirii. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.