Ziua internaţională a berii

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2020, ziua este marcată la data de 7 august.

Ea a fost marcată pentru prima dată în anul 2008.

De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Totodată, această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu – lector universitar în cadrul UMF „Dr. Carol Davila”, Alin Popescu – medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea – doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.

Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.

În 2020 însă, pe fondul pandemiei de COVID-19, consumul de bere a scăzut în întreaga lume, din cauza închiderii pub-urilor şi restaurantelor, dar şi a anulării unor evenimente sportive şi festivaluri de genul Oktoberfest. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a prieteniei

Ziua internaţională a prieteniei, marcată în fiecare an la 30 iulie, a fost adoptată oficial de ONU în 2011, notează http://www.un.org.

Scopul acestei zile este de a transmite mesajul că prietenia între popoare, ţări, culturi şi indivizi poate inspira eforturile de pace şi poate construi punţi de legătură între comunităţi. Conceptul de prietenie este extins astfel dincolo de relaţiile individuale.

Marcarea Zilei internaţionale a prieteniei este o iniţiativă care urmează propunerii făcute de UNESCO şi care a fost preluată de Adunarea Generală a ONU în 1997. Atunci, prin Rezoluţia A/RES/52/13, s-a definit cultura păcii ca un set de valori, atitudini şi comportamente care resping violenţa şi depun eforturi pentru prevenirea conflictelor prin abordarea cauzelor lor profunde, potrivit site-ului un.org. ONU invită toate statele membre să sărbătorească această zi în concordanţă cu cultura şi obiceiurile locale, naţionale sau regionale, inclusiv prin activităţi educaţionale şi de conştientizare a valorii relaţiilor de prietenie în viaţa tuturor.

Ziua internaţională a prieteniei se bazează pe recunoaşterea relevanţei şi importanţei prieteniei ca un sentiment nobil şi valoros în viaţa fiinţelor umane din întreaga lume. E ziua în care, indiferent de etnie şi de sex, se fac conexiuni şi empatii.

Primul care a avut iniţiativa de a propune o zi a prieteniei a fost afaceristul american Joyce Hall, cel care a lansat pe piaţă, în 1910, cărţile poştale Hallmark. Data aleasă de el pentru această zi a fost 2 august, pentru a coincide cu sezonul vacanţelor, atunci când oamenii îşi trimiteau mai des cărţi poştale. Iniţial primită cu entuziasm, propunerea lui Hall şi-a pierdut considerabil din popularitate în anii ’30, motivul principal fiind acela că gestul de a trimite o carte poştală cu mesaje de prietenie îşi pierduse semnificaţia originală, devenind o obligaţie socială susţinută de promovarea comercială agresivă.

O a doua iniţiativă în acest sens i-a aparţinut medicului Ramon Artemio Bracho, din Paraguay, care a propus în 1958, în cadrul unei întâlniri cu prietenii săi, data de 20 iulie pentru Ziua mondială a prieteniei. Nici propunerea lui Bracho nu a rezistat în timp, însă tot în Paraguay a luat fiinţă fundaţia World Friendship Crusade, dedicată împrietenirii tuturor oamenilor, indiferent de culoare, etnie sau religie.

La rândul său, Nane Annan, soţia fostului secretar-general al ONU Kofi Annan, a propus în 1998 ca simpaticul personaj de desene animate Winnie the Pooh să devină ambasadorul ONU al prieteniei, fără a iniţia însă demersurile pentru declararea de către ONU a unei zile dedicate amiciţiei.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a sărutului

Anual, la 6 iulie, se sărbătoreşte Ziua internaţională a sărutului. Aceasta a fost instituită în 2006 pentru a atrage atenţia asupra sărutului între persoanele care se iubesc, notează www.daysoftheyear.com.

Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cele mai importante sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei şi serotonină, care contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice.

Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul” precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a energiei eoliene

Ziua internaţională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea şi posibilităţile pe care le deţine şi rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obţinerea energiei prin arderea combustibililor fosili.

În prezent, energia eoliană reprezintă, la nivel mondial, unul dintre sectoarele industriale cu cea mai rapidă creştere, însemnând peste 300.000 de locuri de muncă de înaltă calificare şi care generează o cifră de afaceri anuală de 60 de miliarde de euro şi 25 de miliarde de euro investiţii noi, potrivit windeurope.org.

Un procent de 70-80% dintre cetăţenii din toată Europa susţin energia eoliană. Industria acţionează deja asupra recalificării minerilor de cărbune în locuri de muncă eoliene. Componentele sunt fabricate în toată Europa, inclusiv în regiuni defavorizate din punct de vedere economic şi în locuri cu o energie eoliană proprie.

Fermele eoliene aduc beneficii economice directe locurilor unde sunt plasate, adesea fiind în comunităţile rurale. Acestea oferă totodată locuri de muncă şi investiţii necesare în comunităţile locale. Energia eoliană permite consumatorilor comerciali şi industriali să contribuie la tranziţia energetică, în timp ce îşi blochează costurile energetice la niveluri accesibile.

Vântul produce în prezent, în medie, 15% din cererea de energie a UE, mai mult în ţări precum: Danemarca – 48%; Irlanda – 33%; Portugalia – 27%; Germania – 26%; Spania – 21%. Energia eoliană va fi un sector industrial strategic în furnizarea Acordului Verde European.

Agenţia Internaţională pentru Energie („International Energy Agency” – AIE) se aşteaptă ca vântul să devină sursa principală de energie în Europa până în 2027, în timp ce Comisia UE consideră că ar putea satisface mai mult de jumătate din cererea de energie a Europei până în 2050, potrivit windeurope.org. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii

La 4 iunie este marcată Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii, prin care sunt recunoscute suferinţele copiilor din întreaga lume, care sunt victime ale abuzului fizic, mental şi emoţional. Această zi confirmă angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor.

În cadrul unei sesiunii speciale de urgenţă în problema Palestinei, la 19 august 1982, membrii Adunării Generale ONU, „şocaţi de numărul mare de copii palestinieni şi libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului”, au decis să marcheze Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii adoptând Rezoluţia ES-7/8.

În condiţiile izbucnirii unui conflict armat, copiii – cei mai vulnerabili membri ai societăţii – sunt cei mai afectaţi de consecinţele unui război. Cele şase încălcări mai frecvente în rândul copiilor continuă să persiste, incluzând recrutarea şi folosirea acestora, uciderea şi abuzul asupra lor, actele de violenţă sexuală comise asupra copiilor, răpirea acestora, atacurile asupra şcolilor şi spitalelor şi refuzul accesului la ajutorul umanitar.

În 1997, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 51/77 privind drepturile copilului, ce a reprezentat o evoluţie importantă în eforturile de îmbunătăţire a protecţiei copiilor în situaţii de conflict armat. În urma raportului inedit privind efectele conflictelor armate asupra copiilor, realizat de Graça Machel, Rezoluţia 51/77 a semnalat lansarea unui nou consens între statele membre ONU şi necesitatea unui efort coordonat, din partea comunităţii internaţionale, în abordarea vulnerabilităţi copiilor şi privarea acestora de drepturile elementare în situaţiile create de conflictele armate.

Rezoluţia 51/77 are la bază eforturile Adunării Generale pentru protecţia drepturilor copiilor, coordonate inclusiv prin Convenţia privind drepturile copilului şi protocolul său opţional şi prin rezoluţiile anuale privind drepturile copilului.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă furnizează un „masterplan” universal pentru a asigura un viitor mai bun pentru copii. Noua agendă include pentru prima dată obiectivul de a pune capăt tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor, iar încetarea abuzului, a neglijării şi a exploatării copiilor constituie parte integrată în mai multe alte obiective legate de violenţă. Activitatea ONU este orientată de Convenţia privind drepturile copilului, tratatul internaţional cu cea mai rapidă şi mai largă ratificare a drepturilor omului din istoria omenirii. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a diversităţii biologice

Ziua internaţională a diversităţii biologice este marcată în fiecare an la data de 22 mai, scopul ei fiind acela de a creşte gradul de înţelegere şi conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.

Anul acesta, sloganul Zilei internaţionale a diversităţii biologice este ”Our solutions are in nature”, potrivit site-ului Convenţiei privind Diversitatea Biologică .

În 2020 va fi adoptat un cadru global pentru biodiversitate post-2020, ca o treaptă de trecere spre strategia Viziune 2050 – ”Living in harmony with nature”, se arată, de asemenea, pe site-ul https://www.cbd.int. În decizia sa, 14/34, Conferinţa părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică a stabilit un proces cuprinzător şi participativ pentru pregătirea cadrului global pentru biodiversitate post-2020.

Marcarea Zilei internaţionale a diversităţii biologice la data de 22 mai a fost stabilită prin Rezoluţia 55/201, din 20 decembrie 2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. La 22 mai 1992, a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a muzeelor

La 18 mai este sărbătorită Ziua internaţională a muzeelor, care îşi propune, în 2020, să devină un punct de întâlnire atât pentru sărbătorirea diferitelor perspective care formează comunităţile muzeale, cât şi pentru promovarea instrumentelor în vederea identificării şi depăşirii prejudecăţilor între ceea ce expun şi poveştile pe care le spun, potrivit http://imd.icom.museum/.

Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), creat în 1946, este o asociaţie şi o organizaţie non-guvernamentală a muzeelor şi a specialiştilor din acest domeniu, care stabileşte standarde profesionale şi etice pentru activităţile muzeului. ICOM reuneşte 40.000 de specialişti din peste 141 de ţări şi acţionează prin intermediul a 119 comisii naţionale şi 30 de comisii internaţionale, potrivit http://icom.museum.

Forum al experţilor, ICOM face recomandări cu privire la aspecte legate de patrimoniul cultural, susţine consolidarea competenţelor şi cunoştinţele avansate. ICOM este vocea profesioniştilor din acest domeniu la nivel internaţional şi cu ajutorul reţelelor globale şi al programelor de cooperare creşte gradul de conştientizare a culturii publice. ICOM are sediul la Paris şi se află într-o relaţie formală de asociere cu UNESCO şi are un statut special pe lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC).

În 1977, ICOM a stabilit data de 18 mai drept Ziua internaţională a muzeelor, având ca obiectiv promovarea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rolului acestor instituţii de cultură în dezvoltarea societăţii.

Consiliul Internaţional al Muzeelor susţine, începând din 2011, evenimentul Noaptea europeană a muzeelor, care este sărbătorit în fiecare an, în sâmbăta cea mai apropiată de data de 18 mai, Ziua internaţională a muzeelor. Creat în 2005 de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronat, în prezent, de Consiliul Europei, UNESCO şi ICOM, evenimentul a impulsionat muzeele să îşi deschidă porţile publicului larg până după miezul-nopţii fără a percepe vreo taxă, organizând o serie de activităţi culturale. Programat pentru data de 16 mai 2020, evenimentul a fost amânat pentru data de 14 noiembrie 2020, din cauza crizei provocate de noul coronavirus. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internaţională a Familiei

Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 20 septembrie 1993, cu rezoluția A / RES / 47/237, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. 1994 a fost declarat An Internațional al Familiei, iar începând cu anul 1995, Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări de pe planetă cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție.

Sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a sublinia importanţa familiei, în condiţiile în care oamenii au început să se îndepărteze de instituţia numită „familie”.

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial şi Ziua familiei române.

Familiile sunt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.

Familia se află în centrul vieţii sociale, asigură bunăstarea membrilor ei, educând şi socializând copii şi tinerii şi îngrijindu-i deopotrivă pe cei mici şi pe cei vârstnici, şi asigură şi bunăstarea societăţii în ansamblu.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internationala a Asistentului Medical

Asistentii medicali isi pun amprenta pe vietile oamenilor din jurul lor in fiecare zi. Astazi, insa, mai mult decat oricand, tuturor le dorim o sarbatoare care sa-i puna in valoare.

Ziua internationala a Asistentului Medical se celebreaza pe 12 mai, in fiecare an, de ziua de nastere a lui Florence Nightingale supranumită ”Femeia cu lampa”

Din cand in cand, vin momente in care sarbatorim si recunoastem meritele. Si tot din timp in timp apar, printre noi, personalitati, care raman in memoria omenirii si nu doar a pacientilor carora le alina suferinta.

Personalitate al carui nume a devenit sinonim cu profesia de asistent medical și un simbol al acesteia, Florence Nightingale este o britanica ce a trait intre 1820 si 1910 Aflată pe frontul razboiului din Crimeea, s-a implicat in schimbarea conditiilor de ingrijire a ranitilor , activitatea ei si a celor 38 de femei formate de ea fiind foarte apreciata de Guvernul Britanic si de medicii vremii.

Florence Nightingale a fost și un statistician important. Datorită ambiției și devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituții de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar și cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a moaşelor

An de an, la 5 mai, se sărbătoreşte ziua internaţională a moaşelor.

Având pregătirea profesională necesară, acestea sunt cele care monitorizează, alături de medic, o femeie în ultimele luni de sarcină, o asistă la naştere şi o însoţesc în următoarele săptămâni.

Tot împreună cu medicul, moaşa consiliază cuplurile pe perioada sarcinii despre paşii ce trebuie urmaţi înainte şi după venirea copilului pe lume.

În România, imaginea moaşelor profesioniste rămâne asociată cu cea a celor comunale, fără cunoştinţe de specialitate sau cu cea a asistentelor din maternităţi.

Profesia de moaşă este autonomă şi este caracterizată de către istorici ca o profesie cu un rol social important, indiferent de cultură sau timp, foarte respectată, avându-şi rădăcinile în vremuri străvechi.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.