Ziua internaţională a persoanelor vârstnice

Ziua internaţională a persoanelor vârstnice este marcată în fiecare an, la 1 octombrie. pentru promovarea drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii.

Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106, sărbătoarea vârstnicilor a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confrunta populaţia în vârstă în secolul al XXI-lea, precum şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate vârstele.

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%.

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale. În ţara noastră, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente – care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală – beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale – cămine pentru persoane vârstnice.

Anul 2020 marchează cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice, în contextul pandemiei COVID-19 ce provoacă temeri şi suferinţe persoanelor în vârstă din întreaga lume. Dincolo de impactul său imediat asupra sănătăţii, pandemia pune persoanele în vârstă într-un risc mai mare de sărăcie, discriminare şi izolare. Aşadar, în acest an, Ziua internaţională a persoanelor vârstnice va evidenţia contribuţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii în general la sănătatea persoanelor în vârstă în special, cu o recunoaştere specială a profesiei de asistent medical, potrivit www.un.org. De asemenea, va promova „Deceniul îmbătrânirii în condiţii bune de sănătate (2020-2030)”, o oportunitate de a reuni guverne, societatea civilă, agenţiile internaţionale, profesioniştii, mediul academic, mass-media şi sectorul privat, în vederea organizării de acţiuni pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor în vârstă, a familiilor acestora şi a comunităţilor în care trăiesc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a muzicii

Ziua internaţională a muzicii (International Music Day) sau Ziua mondială a muzicii (World Music Day) este sărbătorită, în fiecare an, la 1 octombrie.

Iniţiată în 1975 de Lord Yehudi Menuhin, a fost organizată pentru prima dată de Consiliul Internaţional de Muzică (International Music Council – IMC) la 1 octombrie 1975, în conformitate cu rezoluţia adoptată în cadrul celei de-a 15-a Adunări Generale de la Lausanne, în 1973. Propunerea pentru a dedica o zi muzicii a fost făcută atât de renumitul violonist şi muzicolog, Yehudi Menuhin, cât şi de Boris Yarustowski, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al Muzicii al UNESCO, care au semnat o scrisoare, în acest sens, la 30 noiembrie 1974, adresată tuturor membrilor acestuia, potrivit www.imc-cim.org.

Consiliul Internaţional de Muzică, cel care susţine celebrarea Zilei internaţionale a muzicii, a fost fondat de UNESCO în 1949 şi reprezintă cea mai mare reţea de organizaţii, instituţii şi persoane din lume care îşi desfăşoară activitatea în domeniul muzical. Consiliul promovează diversitatea muzicii din viaţa tuturor popoarelor şi accesul la muzică pentru toţi oamenii, reunind organizaţii din aproximativ 150 de ţări din întreaga lume, urmărind consolidarea păcii şi promovarea înţelegerii între oamenii din toate categoriile sociale, potrivit www.calendarlabs.com.

IMC, în încercarea sa de a stabili o armonie globală prin muzică, sărbătoreşte Ziua internaţională a muzicii cu accent special pe organizarea de evenimente muzicale, programe de radio şi de televiziune, dar şi prin materiale de presă. Având în vedere realizarea unui mediu adecvat şi mai primitor pentru muzică şi luând atitudine faţă de poluarea sonoră a mediului, IMC propune ca fiecare ţară să păstreze câteva momente de tăcere în Ziua internaţională a muzicii şi să folosească momentul respectiv pentru a asculta muzică redată în principalele pieţe ale oraşelor.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a berii

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2020, ziua este marcată la data de 7 august.

Ea a fost marcată pentru prima dată în anul 2008.

De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Totodată, această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu – lector universitar în cadrul UMF „Dr. Carol Davila”, Alin Popescu – medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea – doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.

Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.

În 2020 însă, pe fondul pandemiei de COVID-19, consumul de bere a scăzut în întreaga lume, din cauza închiderii pub-urilor şi restaurantelor, dar şi a anulării unor evenimente sportive şi festivaluri de genul Oktoberfest. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a prieteniei

Ziua internaţională a prieteniei, marcată în fiecare an la 30 iulie, a fost adoptată oficial de ONU în 2011, notează http://www.un.org.

Scopul acestei zile este de a transmite mesajul că prietenia între popoare, ţări, culturi şi indivizi poate inspira eforturile de pace şi poate construi punţi de legătură între comunităţi. Conceptul de prietenie este extins astfel dincolo de relaţiile individuale.

Marcarea Zilei internaţionale a prieteniei este o iniţiativă care urmează propunerii făcute de UNESCO şi care a fost preluată de Adunarea Generală a ONU în 1997. Atunci, prin Rezoluţia A/RES/52/13, s-a definit cultura păcii ca un set de valori, atitudini şi comportamente care resping violenţa şi depun eforturi pentru prevenirea conflictelor prin abordarea cauzelor lor profunde, potrivit site-ului un.org. ONU invită toate statele membre să sărbătorească această zi în concordanţă cu cultura şi obiceiurile locale, naţionale sau regionale, inclusiv prin activităţi educaţionale şi de conştientizare a valorii relaţiilor de prietenie în viaţa tuturor.

Ziua internaţională a prieteniei se bazează pe recunoaşterea relevanţei şi importanţei prieteniei ca un sentiment nobil şi valoros în viaţa fiinţelor umane din întreaga lume. E ziua în care, indiferent de etnie şi de sex, se fac conexiuni şi empatii.

Primul care a avut iniţiativa de a propune o zi a prieteniei a fost afaceristul american Joyce Hall, cel care a lansat pe piaţă, în 1910, cărţile poştale Hallmark. Data aleasă de el pentru această zi a fost 2 august, pentru a coincide cu sezonul vacanţelor, atunci când oamenii îşi trimiteau mai des cărţi poştale. Iniţial primită cu entuziasm, propunerea lui Hall şi-a pierdut considerabil din popularitate în anii ’30, motivul principal fiind acela că gestul de a trimite o carte poştală cu mesaje de prietenie îşi pierduse semnificaţia originală, devenind o obligaţie socială susţinută de promovarea comercială agresivă.

O a doua iniţiativă în acest sens i-a aparţinut medicului Ramon Artemio Bracho, din Paraguay, care a propus în 1958, în cadrul unei întâlniri cu prietenii săi, data de 20 iulie pentru Ziua mondială a prieteniei. Nici propunerea lui Bracho nu a rezistat în timp, însă tot în Paraguay a luat fiinţă fundaţia World Friendship Crusade, dedicată împrietenirii tuturor oamenilor, indiferent de culoare, etnie sau religie.

La rândul său, Nane Annan, soţia fostului secretar-general al ONU Kofi Annan, a propus în 1998 ca simpaticul personaj de desene animate Winnie the Pooh să devină ambasadorul ONU al prieteniei, fără a iniţia însă demersurile pentru declararea de către ONU a unei zile dedicate amiciţiei.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a sărutului

Anual, la 6 iulie, se sărbătoreşte Ziua internaţională a sărutului. Aceasta a fost instituită în 2006 pentru a atrage atenţia asupra sărutului între persoanele care se iubesc, notează www.daysoftheyear.com.

Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cele mai importante sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei şi serotonină, care contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice.

Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul” precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a energiei eoliene

Ziua internaţională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea şi posibilităţile pe care le deţine şi rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obţinerea energiei prin arderea combustibililor fosili.

În prezent, energia eoliană reprezintă, la nivel mondial, unul dintre sectoarele industriale cu cea mai rapidă creştere, însemnând peste 300.000 de locuri de muncă de înaltă calificare şi care generează o cifră de afaceri anuală de 60 de miliarde de euro şi 25 de miliarde de euro investiţii noi, potrivit windeurope.org.

Un procent de 70-80% dintre cetăţenii din toată Europa susţin energia eoliană. Industria acţionează deja asupra recalificării minerilor de cărbune în locuri de muncă eoliene. Componentele sunt fabricate în toată Europa, inclusiv în regiuni defavorizate din punct de vedere economic şi în locuri cu o energie eoliană proprie.

Fermele eoliene aduc beneficii economice directe locurilor unde sunt plasate, adesea fiind în comunităţile rurale. Acestea oferă totodată locuri de muncă şi investiţii necesare în comunităţile locale. Energia eoliană permite consumatorilor comerciali şi industriali să contribuie la tranziţia energetică, în timp ce îşi blochează costurile energetice la niveluri accesibile.

Vântul produce în prezent, în medie, 15% din cererea de energie a UE, mai mult în ţări precum: Danemarca – 48%; Irlanda – 33%; Portugalia – 27%; Germania – 26%; Spania – 21%. Energia eoliană va fi un sector industrial strategic în furnizarea Acordului Verde European.

Agenţia Internaţională pentru Energie („International Energy Agency” – AIE) se aşteaptă ca vântul să devină sursa principală de energie în Europa până în 2027, în timp ce Comisia UE consideră că ar putea satisface mai mult de jumătate din cererea de energie a Europei până în 2050, potrivit windeurope.org. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii

La 4 iunie este marcată Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii, prin care sunt recunoscute suferinţele copiilor din întreaga lume, care sunt victime ale abuzului fizic, mental şi emoţional. Această zi confirmă angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor.

În cadrul unei sesiunii speciale de urgenţă în problema Palestinei, la 19 august 1982, membrii Adunării Generale ONU, „şocaţi de numărul mare de copii palestinieni şi libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului”, au decis să marcheze Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii adoptând Rezoluţia ES-7/8.

În condiţiile izbucnirii unui conflict armat, copiii – cei mai vulnerabili membri ai societăţii – sunt cei mai afectaţi de consecinţele unui război. Cele şase încălcări mai frecvente în rândul copiilor continuă să persiste, incluzând recrutarea şi folosirea acestora, uciderea şi abuzul asupra lor, actele de violenţă sexuală comise asupra copiilor, răpirea acestora, atacurile asupra şcolilor şi spitalelor şi refuzul accesului la ajutorul umanitar.

În 1997, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 51/77 privind drepturile copilului, ce a reprezentat o evoluţie importantă în eforturile de îmbunătăţire a protecţiei copiilor în situaţii de conflict armat. În urma raportului inedit privind efectele conflictelor armate asupra copiilor, realizat de Graça Machel, Rezoluţia 51/77 a semnalat lansarea unui nou consens între statele membre ONU şi necesitatea unui efort coordonat, din partea comunităţii internaţionale, în abordarea vulnerabilităţi copiilor şi privarea acestora de drepturile elementare în situaţiile create de conflictele armate.

Rezoluţia 51/77 are la bază eforturile Adunării Generale pentru protecţia drepturilor copiilor, coordonate inclusiv prin Convenţia privind drepturile copilului şi protocolul său opţional şi prin rezoluţiile anuale privind drepturile copilului.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă furnizează un „masterplan” universal pentru a asigura un viitor mai bun pentru copii. Noua agendă include pentru prima dată obiectivul de a pune capăt tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor, iar încetarea abuzului, a neglijării şi a exploatării copiilor constituie parte integrată în mai multe alte obiective legate de violenţă. Activitatea ONU este orientată de Convenţia privind drepturile copilului, tratatul internaţional cu cea mai rapidă şi mai largă ratificare a drepturilor omului din istoria omenirii. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a diversităţii biologice

Ziua internaţională a diversităţii biologice este marcată în fiecare an la data de 22 mai, scopul ei fiind acela de a creşte gradul de înţelegere şi conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.

Anul acesta, sloganul Zilei internaţionale a diversităţii biologice este ”Our solutions are in nature”, potrivit site-ului Convenţiei privind Diversitatea Biologică .

În 2020 va fi adoptat un cadru global pentru biodiversitate post-2020, ca o treaptă de trecere spre strategia Viziune 2050 – ”Living in harmony with nature”, se arată, de asemenea, pe site-ul https://www.cbd.int. În decizia sa, 14/34, Conferinţa părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică a stabilit un proces cuprinzător şi participativ pentru pregătirea cadrului global pentru biodiversitate post-2020.

Marcarea Zilei internaţionale a diversităţii biologice la data de 22 mai a fost stabilită prin Rezoluţia 55/201, din 20 decembrie 2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. La 22 mai 1992, a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a muzeelor

La 18 mai este sărbătorită Ziua internaţională a muzeelor, care îşi propune, în 2020, să devină un punct de întâlnire atât pentru sărbătorirea diferitelor perspective care formează comunităţile muzeale, cât şi pentru promovarea instrumentelor în vederea identificării şi depăşirii prejudecăţilor între ceea ce expun şi poveştile pe care le spun, potrivit http://imd.icom.museum/.

Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), creat în 1946, este o asociaţie şi o organizaţie non-guvernamentală a muzeelor şi a specialiştilor din acest domeniu, care stabileşte standarde profesionale şi etice pentru activităţile muzeului. ICOM reuneşte 40.000 de specialişti din peste 141 de ţări şi acţionează prin intermediul a 119 comisii naţionale şi 30 de comisii internaţionale, potrivit http://icom.museum.

Forum al experţilor, ICOM face recomandări cu privire la aspecte legate de patrimoniul cultural, susţine consolidarea competenţelor şi cunoştinţele avansate. ICOM este vocea profesioniştilor din acest domeniu la nivel internaţional şi cu ajutorul reţelelor globale şi al programelor de cooperare creşte gradul de conştientizare a culturii publice. ICOM are sediul la Paris şi se află într-o relaţie formală de asociere cu UNESCO şi are un statut special pe lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC).

În 1977, ICOM a stabilit data de 18 mai drept Ziua internaţională a muzeelor, având ca obiectiv promovarea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rolului acestor instituţii de cultură în dezvoltarea societăţii.

Consiliul Internaţional al Muzeelor susţine, începând din 2011, evenimentul Noaptea europeană a muzeelor, care este sărbătorit în fiecare an, în sâmbăta cea mai apropiată de data de 18 mai, Ziua internaţională a muzeelor. Creat în 2005 de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronat, în prezent, de Consiliul Europei, UNESCO şi ICOM, evenimentul a impulsionat muzeele să îşi deschidă porţile publicului larg până după miezul-nopţii fără a percepe vreo taxă, organizând o serie de activităţi culturale. Programat pentru data de 16 mai 2020, evenimentul a fost amânat pentru data de 14 noiembrie 2020, din cauza crizei provocate de noul coronavirus. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internaţională a Familiei

Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 20 septembrie 1993, cu rezoluția A / RES / 47/237, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. 1994 a fost declarat An Internațional al Familiei, iar începând cu anul 1995, Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări de pe planetă cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție.

Sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a sublinia importanţa familiei, în condiţiile în care oamenii au început să se îndepărteze de instituţia numită „familie”.

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial şi Ziua familiei române.

Familiile sunt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.

Familia se află în centrul vieţii sociale, asigură bunăstarea membrilor ei, educând şi socializând copii şi tinerii şi îngrijindu-i deopotrivă pe cei mici şi pe cei vârstnici, şi asigură şi bunăstarea societăţii în ansamblu.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.