Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi

Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi este marcată anual în ziua de 25 martie. Această zi a fost proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia A/RES/62/122, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 17 decembrie 2007.

Încă din vremea comerţului transatlantic cu sclavi, artele au fost folosite în scopul înfruntării acestui fenomen şi totodată pentru a-i onora pe cei care au făcut posibilă libertatea. Ele au fost, de asemenea, instrumente vitale în comemorarea luptelor din trecut, evidenţiind nedreptăţile care aveau loc.

La 25 martie 2015 a fost inaugurat la sediul din New York al ONU monumentul ”Ark of Return” (Arcul Întoarcerii), menit să onoreze memoria victimelor sclaviei. Proiectul câştigător pentru realizarea acestui monument aparţine arhitectului american de origine haitiană Rodney Leon, fiind selectat în urma unui concurs internaţional şi anunţat în septembrie 2013.

Comerţul transatlantic cu sclavi a fost una dintre cele mai îngrozitoare manifestări ale barbariei, aminteşte, în mesajul adresat anul acesta cu prilejul Zilei internaţionale a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, subliniind că nu trebuie să uităm niciodată crimele şi efectele acestora, în Africa şi în afara acesteia, de-a lungul secolelor.

Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi oferă posibilitatea de a onora şi comemora victimele care au suferit şi au murit în sistemul brutal al sclaviei, după cum se arată pe site-ul www.un.org. Această zi are şi scopul de a atrage atenţia asupra pericolelor rasismului şi a prejudecăţilor din prezent. Aşa cum aminteşte Organizaţia Naţiunilor Unite, timp de peste 400 de ani, mai mult de 15 milioane de persoane – bărbaţi, femei şi copii – au fost victimele comerţului transatlantic cu sclavi, unul din cele mai întunecate episoade din istoria omenirii.

Prin Rezoluţia 62/122 din 17 decembrie 2007 se cere, de asemenea, instituirea unui program de informare menit să mobilizeze instituţiile de învăţământ, societatea civilă şi alte organizaţii pentru a întipări în conştiinţa generaţiilor viitoare ”cauzele, consecinţele şi lecţiile comerţului transatlantic cu sclavi, şi pentru a face cunoscute pericolele rasismului şi prejudecăţilor”.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Fericirii.

Astăzi, 20 martie, este Ziua Internațională a Fericirii.

Sărbătoarea a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU din 12 iulie 2012. Documentul propune celor 193 de țări membre să celebreze aceasta zi ”în maniera potrivită, în special prin activități educative” și să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Printre sugestiile pe care cei de la ONU ni le fac pentru a atinge o stare sufletească de mulțumire intensă și deplină se numără alimentația corectă, exercițiile fizice, gândirea pozitivă. Suntem încurajați să petrecem cât mai mult timp alături de persoanele apropiate, fără să neglijăm introspecția.

Gratitudinea sinceră și caritatea sunt, la rândul lor, ingrediente ale fericirii. Totodată, cei de la ONU ne amintesc că fericirea este contagioasă și că un simplu zâmbet poate însenina chiar și ziua unui străin.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a Francofoniei

La 20 martie 1970 au fost puse bazele Francofoniei instituţionale, prin crearea la Niamey a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică.

În calitate de stat membru al OIF, România celebrează la 20 martie Ziua Internaţională a Francofoniei.

Termenul „francofonie” a fost folosit pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez Onesime Reclus, pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză, se arată pe site-ul www.francophonie.org. De atunci, se foloseşte termenul de francofonie, scris cu „f” mic, pentru a desemna vorbitorii de limbă franceză, şi cu „F” mare, pentru a face referire la dispozitivul instituţional care se ocupă de relaţiile dintre ţările francofone.

Evenimentul este marcat anual atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României peste hotare, printr-o serie de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice reunite în cadrul săptămânii Francofoniei în perioada martie-aprilie.

Manifestările au drept scop promovarea imaginii României, a diversităţii şi valorilor francofone, marcarea identităţii francofone a României şi vizează mediul diplomatic, academic, mass-media, mediile şcolare, publicul larg.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Femeii

Ziua Internațională a femeii (denumită generic Ziua femeii) este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și discriminarea și violența care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii. Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii.

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă. În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume. Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Razboi Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită in toata lumea (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă). Dintre aceste țări fac parte Națiunile Unite (193 de state) care au oficializat sărbătoarea în anul 1975. 

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Limbii Materne

Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. A fost anunțată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.

Ziua Internațională a Limbii Materne se sărbătorește în fiecare an din februarie 2000 pentru a promova diversitatea cultural-lingvistică și multilingvismul. Data semnifică ziua din 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangali, ca limbă națională a Pakistanului, au fost uciși de poliție la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului.

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a UNESCO în noiembrie 1999 (30C/62). La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel prin rezoluția A/RES/61/266 „să promoveze conservarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. Prin aceeași rezoluție, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ca Anul Internațional al Limbilor, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională prin multilingvism și multiculturalism.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei

Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei se marchează la 11 februarie în întreaga lume. Adunarea Generală a ONU a adoptat la 22 decembrie 2015 o rezoluţie privind stabilirea unei zile internaţionale dedicată recunoaşterii rolului important al fetelor şi femeilor în domeniile ştiinţei şi tehnologiei.

Adunarea Generală a ONU a decis să proclame ziua de 11 februarie Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei, venind astfel în întâmpinarea eforturilor Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Departamentului ONU pentru Egalitatea de Gen şi Emanciparea Femeilor (UN-Women), Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) şi a altor organizaţii pentru a încuraja şi sprijini accesul şi participarea fetelor şi femeilor la educaţia în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică, la activităţi de formare şi cercetare la toate nivelurile.

Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei a fost marcată pentru prima dată la 11 februarie 2016, la sediul central din New York al ONU.

Printre obiectivele marcării Zilei internaţionale a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei se află: stoparea tuturor formelor de discriminare faţă de fetele şi femeile din domeniul ştiinţei şi nu numai; toate fetele să beneficieze în mod gratuit, echitabil şi calitativ de o educaţie ştiinţifică primară şi secundară; de asemenea, să se asigure accesul egal al tuturor femeilor la o educaţie accesibilă şi de calitate tehnico-ştiinţifică, profesională şi terţiară, inclusiv cea la nivel de universitate; creşterea substanţială a numărului de femei de toate vârstele care au competenţe relevante, inclusiv competenţe tehnice şi profesionale, pentru ocuparea forţei de muncă, locuri de muncă decente şi antreprenoriat. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor

Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor este marcată, anual, la data de 6 februarie.

În 2020, tema acestei zile este ”Unleashing Youth Power”, conform www.un.org. Pentru a marca această zi, la sediul central al ONU din New York, are loc evenimentul „A Piece of Me: immersive exhibit & panel discussion”.

Mutilarea genitală a femeilor (FGM – Female Genital Mutilation) reprezintă o violare a drepturilor la sănătate, siguranţă şi integritate fizică, a dreptului la libertate în faţa torturii şi a tratamentelor crude, inumane sau degradante şi a dreptului la viaţă atunci când procedura duce la moarte, notează www.unfpa.org. FGM cuprinde o serie de proceduri lipsite de cauze medicale, provocând o serie de probleme grave de sănătate – sângerare severă, tumori, infecţii, infertilitate, complicaţii la naştere sau risc crescut de deces în rândul nou-născuţilor – şi este catalogată la nivel internaţional o încălcare a drepturilor tinerelor şi femeilor. Această practică reflectă inegalitatea dintre sexe înrădăcinată adânc în anumite societăţi şi constituie o formă extremă de discriminare îndreptată împotriva femeilor.

Concentrată iniţial în 30 de ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, FGM este o problemă universală fiind practicată şi în câteva ţări din Asia şi America Latină. Totodată, practica FGM continuă în rândul populaţiei imigrante care locuieşte în Europa de Vest, America de Nord, Australia şi Noua Zeelandă.

La 20 decembrie 2012, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia A/RES/67/146, în care ”solicita statelor, sistemului Naţiunilor Unite, societăţii civile şi tuturor părţilor interesate să marcheze şi să respecte data de 6 februarie, ca Zi internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor, prin organizarea de campanii de sensibilizare şi măsuri concrete împotriva acestei practici”.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ce a dus în Germania la aceste evenimente? Şi cât de mult se ştia despre aceste crime în masă, în anii celui mai negru capitol din istoria secolului XX?

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiază zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite. Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a solidarităţii umane

Solidaritatea este identificată în Declaraţia Mileniului, adoptată de comunitatea internaţională, cu ocazia Summitului Mileniului din anul 2000, drept una dintre valorile fundamentale ale relaţiilor internaţionale în secolul XXI, în care cei care au mai puţine avantaje merită ajutor de la cei care beneficiază cel mai mult.

Potrivit ONU, în contextul globalizării şi al provocării creşterii inegalităţii, întărirea solidarităţii internaţionale este indispensabilă.

Ca urmare, Adunarea Generală a ONU, având în vedere faptul că promovarea culturii de solidaritate este importantă pentru combaterea sărăciei, a proclamat 20 decembrie drept Ziua internaţională a solidarităţii umane.

Fondul mondial de solidaritate a fost iniţiat prin Rezoluţia 57/265 a Adunării Generale a ONU, la 20 decembrie 2002, şi, în februarie 2003, a fost instituit ca un fond fiduciar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul său este eradicarea sărăciei şi promovarea dezvoltării umane şi sociale în ţările în curs de dezvoltare, în special în rândul celor mai sărace segmente ale populaţiei.

Ziua internaţională a solidarităţii umane este, potrivit ONU, o zi pentru a sărbători unitatea în diversitate şi pentru a reaminti guvernelor să respecte angajamentele lor faţă de acordurile internaţionale, pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanţa solidarităţii, pentru a încuraja dezbaterea privind modalităţile de promovare a solidarităţii în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv eradicarea sărăciei, şi, de asemenea, este o zi de acţiune pentru a încuraja noi iniţiative de eradicare a sărăciei. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internațională a neutralității

Data de 12 decembrie reprezintă Ziua internațională a neutralității, care, începând cu 2017, urmează să fie marcată anual de către Organizația Națiunilor Unite.

Adunarea Generală a ONU a declarat, în unanimitate, 12 decembrie ca fiind Ziua internațională a neutralității la data de 2 februarie 2017, prin adoptarea Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan, potrivit https://undocs.org/A/RES/71/275.

Ziua de 12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută în țara din Asia Centrală și ca ”Ziua neutralității”. Turkmenistanul și-a declarat starea permanentă de neutralitate, fapt recunoscut de Adunarea Generală a ONU la 12 decembrie 1995 prin Rezoluția 50/80 și reafirmat la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285.

În noiembrie 2015, Turkmenistanul a organizat, în capitala Așhabad, conferința internațională ”Politica de neutralitate: cooperare internațională pentru pace, securitate și dezvoltare”.

Conceptul de politică de neutralitate este strâns legat de cel al diplomației preventive, una din atribuțiile cheie ale ONU. După cum îi spune și numele, rolul diplomației preventive este de a opri sau limita conflictul internațional în orice stadiu s-ar afla acesta. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.