Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei (ONU)

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei se marchează în fiecare an în data de 17 octombrie, potrivit Rezoluţiei 47/196 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), adoptată la 22 decembrie 1992.

Într-o lume care a ajuns la un nivel fără precedent de dezvoltare economică, mijloace tehnologice şi resurse financiare, faptul că milioane de persoane trăiesc în sărăcie extremă este imoral, arată Organizaţia Naţiunilor Unite (https://www.un.org).

Sărăcia nu este doar o problemă economică, ci mai degrabă un fenomen multidimensional care cuprinde lipsa atât a veniturilor, cât şi a capacităţilor de bază pentru o viaţă demnă. Persoanele care trăiesc în sărăcie se confruntă cu multe privări interrelaţionate, între care: condiţii de muncă periculoase, locuinţe nesigure, lipsa unei alimentaţii sănătoase, acces inegal la justiţie, lipsa puterii politice, acces limitat la îngrijiri medicale.

În acest an se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), la 20 noiembrie 1989. Tratatul stabileşte drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale ale fiecărui copil, indiferent de rasa, religia sau abilităţile lor.

Tema din 2019 privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei, „Acting Together to Empower Children, their Families and Communities to End Poverty” – „Acţionând împreună pentru a împuternici copiii, familiile şi comunităţile lor pentru a pune capăt sărăciei”, are în vedere acest eveniment aniversar.

În 2019 se marchează şi cea de-a 32-a aniversare a apelului la acţiune făcut de părintele Joseph Wresinski, una dintre primele persoane care au evidenţiat această legătură directă între drepturile omului şi sărăcia extremă.

În februarie 1987, Wresinski a făcut un apel la Comisia ONU pentru Drepturile Omului pentru examinarea problemei sărăciei extreme şi a drepturilor omului.

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei reprezintă o oportunitate de a aprecia efortul şi lupta persoanelor care trăiesc în sărăcie, o şansă pentru ca acestea să-şi facă auzite nevoile şi un moment pentru a recunoaşte faptul că oamenii săraci sunt primii care luptă împotriva sărăciei.

Alegerea datei privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei a avut în vedere ziua de 17 octombrie a anului 1987, când peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadéro din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, a violenţei şi a foametei. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a femeilor din mediul rural

Ziua internaţională a femeilor din mediul rural este sărbătorită la 15 octombrie pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale.

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte „rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale”, potrivit www.un.org.

Ideea celebrării, în fiecare an, a unei Zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing, în septembrie 1995. Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Tema din acest an a Zilei internaţionale a femeilor din mediul rural este: „Femeile şi fetele din mediul rural construind rezistenţa la schimbările climatice” („Rural Women and Girls Building Climate Resilience”). Întrucât lumea se confruntă cu o nevoie accentuată de a acţiona împotriva schimbărilor climatice, tema din acest an subliniază rolul important pe care femeile şi fetele de la sate îl joacă în construirea rezistenţei pentru a face faţa crizei climatice.

În timp ce sărăcia extremă a scăzut la nivel global, un miliard de oameni care continuă să trăiască în condiţii inacceptabile de sărăcie sunt puternic concentraţi în zonele rurale. Ratele sărăciei în zonele rurale din majoritatea regiunilor sunt mai mari decât cele din zonele urbane. Cu toate acestea, agricultura de mici dimensiuni produce aproape 80 la sută din produsele alimentare din Asia şi Africa sub-sahariană şi susţine mijloacele de existenţă ale aproximativ 2,5 miliarde de oameni.

Femeile din mediul rural suferă în mod disproporţionat de sărăcie şi se confruntă cu forme multiple de discriminare, violenţă şi nesiguranţă. Cincisprezece ani de eforturi în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) au produs doar îmbunătăţiri marginale în situaţia femeilor din mediul rural.

„Femeile din mediul rural sunt o forţă puternică ce poate conduce la progresul global. Cu ocazia acestei Zile Internaţionale (…), să facem un pas concret către un astfel de viitor, sprijinind femeile şi fetele din mediul rural din întreaga lume”, se arată în mesajul Secretarului general al ONU, António Guterres, cu ocazia Zilei internaţionale a femeilor din mediul rural.

În ţara noastră, Ziua femeii din mediul rural a fost sărbătorită pentru prima dată în 1999, la Moeciu, judeţul Braşov. Asociaţia Naţională a Femeilor din Mediul Rural (ANFMR) a marcat, an de an, această zi prin organizarea mai multor manifestări cu specific tradiţional, în numeroase localităţi din ţară. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale.

Potrivit Rezoluţiei 64/200 din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.), 13 octombrie a fost desemnată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

Această zi reprezintă o oportunitate pentru promovarea unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, precum și pentru conștientizarea efectelor distructive ale dezastrelor, de a împărtăși progresul înregistrat de către diferiți actori (regiuni, țări, organizații etc.) în cadrul eforturilor depuse pentru Reducerea Riscului de Dezastre. Totodată, sunt încurajate noi acțiuni pentru creșterea rezilienței comunităților și a națiunilor în fața dezastrelor.

Este cunoscut faptul că 90% din toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane.

Schimbările climaterice la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor.

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internationala a fetelor

La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 66/170, prin care ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua internaţională a fetelor. Această zi are drept scop recunoaşterea drepturilor şi problemelor cu care se confruntă fetele în întreaga lume.

Ziua internaţională a fetelor promovează drepturile acestora, subliniază inegalităţile de gen şi diversele forme de discriminare şi abuz suferite de tinerele din întreaga lume, tema din acest an desfăşurându-se sub deviza „GirlForce: Unscripted and unstoppable”, potrivit site-ului www.un.org.

În fiecare an, 12 milioane de fete sub 18 ani sunt căsătorite, 130 de milioane de fete din întreaga lume sunt retrase de la şcoală, în timp ce aproximativ 15 milioane adolescente cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani au parte de o experienţă sexuală forţată.

Adolescentele au dreptul la siguranţă, educaţie, sănătate, nu doar în timpul anilor de formare, ci şi în etapa următoare, cea a maturizării. Dacă sunt susţinute în mod eficient în anii adolescenţei, fetele au potenţialul de a schimba lumea atât în perioada adolescenţei, cât şi în cea a maturităţii, ca viitoare mame, mentori sau lideri politici.

O astfel de „investiţie” promite un viitor mai bun, unul în care jumătatea feminină este un partener egal în rezolvarea problemelor legate de schimbările climatice, de conflicte politice, de creşterea economică, de prevenirea bolilor etc. Deşi în ultimii ani s-au făcut progrese în domeniu, acestea trebuie continuate. În ultimii ani, comunitatea globală a înregistrat progrese semnificative în îmbunătăţirea vieţii fetelor. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a nonviolenţei

Ziua internaţională a non-violenţei este marcată în fiecare an la 2 octombrie, aşa cum s-a stabilit de către Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 61/271, la 15 iunie 2007.

Potrivit acestei Rezoluţii, Ziua internaţională a nonviolenţei este o ocazie pentru a ”disemina mesajul nonviolenţei, inclusiv prin educaţie şi prin sensibilizarea opiniei publice”. Rezoluţia reafirmă ”relevanţa universală a principiului nonviolenţei” precum şi dorinţa ”de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei”, se arată pe site-ul www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a luat decizia marcării unei astfel de zile ”având în vedere că nonviolenţa, toleranţa, respectul deplin pentru toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale pentru toţi, democraţia, dezvoltarea, înţelegerea reciprocă şi respectul pentru diversitate sunt interconectate şi se consolidează reciproc”, reafirmând totodată relevanţa universală a principiului nonviolenţei şi dorind să asigure o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei.

Ziua de 2 octombrie reprezintă data naşterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei, conducător de marcă al mişcării pentru independenţă din India. Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările nonviolente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în nonviolenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile, se mai arată pe site-ul amintit. ”Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi.

Potrivit profesorului Gene Sharp, un savant de marcă în ce priveşte studiul rezistenţei nonviolente, acţiunea nonviolentă este o tehnică prin care oamenii, care resping pasivitatea şi supunerea şi care văd lupta ca fiind esenţială, pot duce această luptă fără violenţă. Acţiunea nonviolentă nu reprezintă o încercare de a evita sau ignora conflictul, reprezintă un răspuns la problema despre cum să se acţioneze eficient în politică, şi mai ales cum să se exercite puterea în mod eficient, arăta profesorul Gene Sharp în publicaţia sa ”The Politics of Nonviolent Action”, se menţionează pe site-ul https://www.un.org/

Principiul nonviolenţei – cunoscut şi sub numele de rezistenţă nonviolentă – respinge folosirea violenţei fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acţiuni nonviolente: proteste, marşuri; non-cooperarea; intervenţii nonviolente, precum blocadele.

Conform Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 15 iunie 2007, statele membre, organizaţiile sistemului ONU, organizaţiile regionale şi neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să marcheze în mod corespunzător Ziua internaţională a nonviolenţei şi să difuzeze mesajul nonviolenţei, inclusiv prin educaţie şi sensibilizarea opiniei publice.

Cu acest prilej suntem chemaţi să contribuim, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranţei, a înţelegerii şi a nonviolenţei, să promovăm diversitatea culturală şi înţelegerea între popoarele lumii. În acest scop sunt organizate campanii publice de conştientizare, marşuri, conferinţe, întâlniri publice etc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internationala a cafelei

În fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătoreşte, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC), Ziua internaţională a cafelei.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a ales pentru acest an o temă specială, şi anume: „Rolul femeii în procesul de fabricare a cafelei, de la plantare, la culegere, prăjire şi până la savurarea acesteia”. Această campanie merge mai departe de ideea aducerii unui simplu omagiu femeilor, dorindu-se concentrarea asupra nevoii de egalitate şi de echitate în industria cafelei, de la boaba de cafea la produsul savurat într-o ceaşcă, şi aceasta se va materializa doar prin acordarea de putere de decizie femeilor în beneficiul întregului sector al cafelei, potrivit https://internationalcoffeeday.org/.

Anul trecut au fost organizate evenimente şi campanii de susţinere a acestei zile în peste 45 de ţări din întreaga lume.

Cafeaua era sărbătorită la nivel naţional de mai multe ţări din întreaga lume. În martie 2014, statele membre ale OIC au hotărât să organizeze prima Zi internaţională a cafelei la 1 octombrie 2015, dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea. Prima zi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF) – desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), organizat în Italia, un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit https://internationalcoffeeday.org.

Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, dar şi activitatea oamenilor care sunt implicaţi în acest proces. Totodată, este promovată industria cafelei, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de către un păstor de capre, Khalid, care a remarcat faptul că oile sale erau foarte active după ce mâncau boabele roşii ale unei anumite plante. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost numită „qahwa”, cuvânt care în arabă înseamnă revigorant. Din lumea musulmană, cultivarea şi, mai ales, consumul s-au răspândit în India, Italia şi restul Europei, Indonezia şi Americi.

Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează www.umfcv.ro. Cafeaua este uşor acidă (PH 5.0-5.1) şi are un efect de stimulare asupra sistemului nervos uman datorită conţinutului de cafeină. Aceasta este una dintre cele mai consumate băuturi calde din lume.

Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. Organizaţia Internaţională a Cafelei are 77 de membri.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a Traducerilor

Ziua Internațională a Traducerilor a fost inițiată de către Federația Internațională a Traducătorilor și lansată în 1953 pentru a sublinia importanța profesiei de traducător și a multilingvismului.

În 1991, Federația Internațională a Traducătorilor (FIT), sub egida UNESCO, a decretat Ziua internațională a traducătorilor și a ales data de 30 septembrie pentru a fi marcată odată cu sărbătoarea din calendarul romano-catolic a Sfântului Ieronim care, în secolul al III-lea, a fost traducătorul „oficial” al Bibliei din limbile ebraică, aramaică și greacă în limba latină. Traducerea sa este cunoscută sub denumirea de Biblia vulgata. UNESCO și ONU cer statelor membre să susțină inițiativa și să protejeze bogăția limbilor de pe planetă pentru că, potrivit Declarației Universale asupra diversității culturale, „diversitatea culturală este tot atât de necesară pentru umanitate cum este biodiversitatea în lumea viețuitoarelor”.

Sfântul Ieronim este considerat protectorul traducătorilor.

Este ocazia de a se arăta mândria de a aparține unei profesii care este din ce mai esențială în era mondializării.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a declarat data de 16 septembrie 1991, „Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon”, luând în considerare ziua de 16 septembrie 1987 când s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, ca o promisiune din partea guvernelor de a proteja stratul de ozon. România a aderat la acest protocol în anul 1993, asumându-și obligația de a se conforma prevederilor acestuia.

În 2019 se aniversează 32 de ani de la adoptarea Protocolului de la Montreal și se serbează a 29-a zi a Ozonului sub deviza: „32 de ani spre vindecare”. Tema anului 2019 celebrează peste trei decenii de cooperare internațională remarcabilă pentru protejarea stratului de ozon și a climatului prin intermediul Protocolului de la Montreal. Aceasta ne reamintește că trebuie să continuăm lupta pentru a asigura sănătatea lumii și a planetei. Protocolul de la Montreal a condus la înlocuirea a 99% din substanțele care degradează stratul de ozon, prezente în frigidere, aparate de aer condiționat și multe alte echipamente.

Ultima evaluare științifică privind degradarea stratului de ozon, finalizată în 2018, ne arată că anumite părți din stratul de ozon s-au reabilitat într-un ritm de 1-3% la 10 ani, începând cu anul 2000. În ritmurile preconizate, ozonul din emisfera nordică și cel de la altitudine medie se va reface până în anul 2030. Cel din emisfera sudică va urma această tendință până în anul 2050, iar cel din regiunile polare până în anul 2060. Eforturile privind protecția stratului de ozon au contribuit, de asemenea, la lupta împotriva schimbărilor climatice prin diminuarea emisiilor cu cca. 135 miliarde de tone în echivalent de bioxid de carbon, din 1990 până în 2010.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională pentru prevenirea suicidului

Că lumea în care trăim este ca o junglă, nu mai e de mult o noutate. Tocmai de aceea, mulţi oameni aleg să renunţe la ea şi la luptă, şi să îşi ia viaţa. Astăzi este ziua internaţională pentru prevenirea suicidului.

Statisticile vin cu cifre uluitoare. Aproape 900.000 de oameni se sinucid în fiecare an, ceea ce înseamnă că la fiecare 40 de secunde cineva își ia viața. Numărul celor care încearcă să se sinucidă este, însă, mult mai mare. De peste 25 de ori.Ziua a fost decretată de Asociația Internațională pentru Prevenirea Sinuciderii (AIPS) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în 2003.

A adunat de-a lungul anilor tot mai multe asociaţii umanitare care au sustinut logistic demersurile organizatorilor. Specialistii spun ca majoritatea sinuciderilor au drept cauze principale depresia si tulburarile mintale.Sprijinul rudelor si al prietenilor e hotarator in cele mai multe cazuri.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a frumuseţii

Ziua mondială a frumuseţii este celebrată în fiecare an, la 9 septembrie, la iniţiativa Comitetului Internaţional de Estetică şi Cosmetologie (CIDESCO), cu scopul de a stabili şi menţine cele mai înalte standarde de terapie pentru frumuseţe şi spa din întreaga lume, potrivit site-ului cidesco.com.

Ziua internaţională a frumuseţii este marcată de CIDESCO începând cu anul 1995. Cu ocazia celebrării anuale a Zilei frumuseţii, CIDESCO încurajează alăturarea campaniei International Beauty Day, prin distribuirea pe social media a definiţiilor frumuseţii şi a evenimentelor de profil, prin utilizarea hashtag-ului, #InternationalBeautyDay.

De asemenea, în fiecare an, reprezentanţele locale ale CIDESCO organizează anual diverse evenimente în ţările respective.

Anunţând celebrarea Zilei Internaţionale a Frumuseţii din 2017, preşedinta CIDESCO, Anna-Cari Gund, aprecia că „industria frumuseţii este extrem de valoroasă, deoarece ajută oamenii din întreaga lumi să arate şi să se simtă bine, atât în interior cât şi în exterior. Ziua Internaţională a Frumuseţii este o oportunitate fantastică de a sărbători modul în care CIDESCO a afectat viaţa şcolilor, studenţilor şi membrilor noştri din întreaga lume”.

Comitetul Internaţional de Estetică şi Cosmetologie (CIDESCO) a fost creat la Bruxelles, în 1946 cu scopul de a promova schimbul de experienţă şi informaţii noi privind terapiile pentru frumuseţe şi spa din întreaga lume. CIDESCO este şi o şcoală de frumuseţe şi spa, oferind centre de pregătire, ale căror cursuri şi diplome sunt recunoscute la nivel internaţional, scrie cidesco.com.

De asemenea, CIDESCO se reuneşte anual sub forma unor congrese care promovează cele mai noi terapii de frumuseţe şi spa. CIDESCO are o reţea de şcoli şi centre de formare în peste 40 de ţări din întreaga lume. Primele astfel de şcoli au fost create în Belgia, Germania şi Elveţia, în 1957. În prezent, CIDESCO are sediul la Zurich.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.