Ziua mondială de luptă împotriva cancerului

În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Scopul acestei iniţiative este sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000.

Începând din 2019 până în 2021, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este: „I Am and I Will”, slogan care reprezintă un apel la acţiune care impulsionează angajamentul personal şi pune accent pe puterea acţiunilor individuale pentru a influenţa viitorul, notează www.worldcancerday.org.

Conform datelor prezentate de site-ul amintit, în fiecare an mor 9,6 milioane de persoane, această boală fiind a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar 3,7 milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, detectarea bolii în fază incipientă şi tratament.

Boala este provocată de creşterea necontrolată şi multiplicarea celulelor canceroase, care poate afecta orice parte a corpului. Extinderea poate afecta şi zonele apropiate tumorii, dar pot apărea metastaze şi în zone îndepărtate. Multe forme de cancer pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc. O mare parte a formelor de cancer poate fi tratată chirurgical, prin radioterapie, chimioterapie, dacă boala este depistată în fază incipientă.

Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Se estimează că în următorii zece ani numărul victimelor cancerului va ajunge, anual, la 14 milioane.

Consumul de tutun şi alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV). Cancerul de col uterin este o cauză importantă de deces la femei în ţările în curs de dezvoltare.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei

Pneumonia a fost definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) şi UNICEF drept „ucigaşul uitat al copiilor”. Această boală, cu cauze virale, bacteriene sau fungice, poate surveni la orice vârstă, dar este periculoasă în special pentru copiii sub 5 ani, fiind responsabilă de 16% din decesele survenite în întreaga lume la această grupă de vârstă (peste 920.000 în anul 2015). Din acest motiv, cele două instituţii internaţionale au lansat în anul 2009 un plan global de acţiune pentru prevenirea şi controlul pneumoniei (GAPP) şi au susţinut tehnic formarea unei coaliţii mondiale de organizaţii împotriva acestei boli.

Totodată, s-a instituit şi ziua mondială destinată conştientizării amplorii problemei pneumoniei infantile, deoarece s-a constatat că în lume doar unul din 5 părinți (sau îngrijitori ai copiilor) cunosc semnele bolii (respirație dificilă, tuse, febră, dureri de cap, frison, pierderea poftei de mâncare, convulsii etc.) și doar jumătate dintre copiii bolnavi de pneumonie primesc îngrijiri medicale.

În România, numărul anual al deceselor provocate de această boală la copiii sub 5 ani s-a diminuat cu peste 75% în ultimii 15 ani, dar problema pneumoniei se află în continuare în atenția autorităților din domeniul sanitar.

CNAS susţine depistarea şi tratamentul pneumoniei prin finanţarea investigaţiilor medicale, medicamentelor şi serviciilor medicale necesare, aliniindu-se astfel obiectivului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi UNICEF de reducere sub 3 la mie a mortalităţii copiilor copiilor cu vârsta sub 5 ani din cauza pneumoniei, până în anul 2025.

Trebuie însă precizat că incidenţa cazurilor de pneumonie la copiii sub 5 ani depinde în mare măsură de factori de risc precum malnutriţia, poluarea aerului din interiorul locuinţei şi nevaccinarea.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea

În fiecare an, la 10 octombrie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea, începând cu anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană în decembrie 2007.

Pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman şi degradant, fiind incompatibilă cu demnitatea umană. În plus, nu s-a demonstrat că aceasta ar avea vreun efect disuasiv şi, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.

Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) care prevede faptul că „nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant”.

Abolirea universală a pedepsei capitale este unul dintre obiectivele primordiale ale politicii Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului. În timp ce la nivel mondial s-au derulat şi se derulează mişcări pentru abolirea acesteia, mai multe ţări au adăugat (1980-2000) în sistemul lor juridic pedeapsa cu moartea pentru infracţiuni legate de droguri, pedepse care sunt păstrate în prezent în peste 30 de ţări şi teritorii.

Potrivit Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea, până în prezent, circa 100 de ţări au abolit această pedeapsă pentru toate infracţiunile, mai mult de 5 ţări au abolit pedeapsa cu moartea pentru crime, în timp ce aproape 60 de ţări şi teritorii rămân adepte ale păstrării pedepsei capitale.

La nivel internaţional, au fost adoptate mai multe instrumente juridice care se referă explicit la abolirea pedepsei cu moartea, potrivit www.mae.ro. Printre acestea se numără Protocolul nr. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 1983) care prevede abolirea pedepsei capitale pe timp de pace, dar permite menţinerea acesteia pentru crime „pe timp de război sau în caz de ameninţare iminentă de război” şi Protocolul nr. 13 la Convenţia CEDO (Vilnius, 2002) care prevede abolirea totală a pedepsei capitale, indiferent de circumstanţe.

În ţara noastră, pedeapsa cu moartea a fost abolită în anul 1990, dar ca membru al Uniunii Europene, al Consiliului Europei şi al ONU, statul român se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume şi adoptării unui moratoriu privind pedeapsa capitală. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Rabiei

Ziua Mondială de  Luptă împotriva Rabiei (turbării) se marchează anual la 28 septembrie, ca urmare a deciziei Alianței Mondiale pentru Controlul Rabiei.

Scopul, este de a informa populaţia despre riscul de îmbolnăvire, asupra modului de prevenire şi a modalităţilor prin care cetăţenii şi instituţiile pot ajuta la eliminarea principalelor surse de rabie la nivel mondial.

Ziua mondială de luptă împotriva rabiei, marchează cea mai mare inițiativă globală anti-rabie, cum ar fi cea a Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și GARC, dezvăluind un plan ambițios de a pune capăt deceselor umane cauzate de rabia transmisă prin mușcătura de câini până în 2030.

Rabia este o boală mortală cauzată de un virus neurotrop din genul Lyssaviridae (familia Rhabdoviridae), care atacă sistemul nervos. Se transmite de la animale la oameni (zoonoză) și a fost identificată în peste 150 de țări de pe toate continentele, excepție făcând Antarctica. Virusul infectează animalele domestice și sălbatice și se transmite la oameni prin contactul direct cu animalul infectat (salivă, mușcătură sau zgârietură). Clinic, se manifestă ca encefalomielită acută şi, odată ce apar simptomele vizibile ale bolii, rabia este aproape întotdeauna fatală.

Anual se înregistrează aproximativ 59.000 de decese din cauza acestei boli (mai ales în Africa și Asia), 40% din cei mușcați de un animal bolnav sunt copii sub 15 ani, iar câinii reprezintă sursa de virus în 99% din decesele umane.

Rabia este o boală care poate fi 100% prevenită prin asigurarea accesului la un tratament profilactic post- expunere, informarea și educarea proprietarilor și vaccinarea animalelor. Eliminarea/reducerea cazurilor de rabie la animale este condiția primordială pentru reducerea riscului de transmitere la om și astfel se poate înlătura una dintre amenințările majore la adresa sănătății umane.

Anual, peste 15 milioane de persoane primesc profilaxie post-expunere, rabia fiind astfel principala zoonoză la nivel mondial, ceea ce impune consolidarea serviciilor de sănătate umană și animală și creșterea angajamentului politic.

În Republica Moldova, ANSA este autoritatea națională cu cea mai mare implicare în eradicarea rabiei, care elaborează anual Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului.

Cele mai multe cazuri de rabie apar la animalele sălbatice precum sunt vulpile, pisicile sălbatice, dihorii, bursucii, cerbii, jderii, lupii, liliecii, sconcşii, ratonii şi coioţii. De asemenea, rabia apare şi la animalele domestice. În ultimii ani, pe lângă câini, pisicile, au devenit animalele domestice infectate cel mai frecvent cu rabie. Aceasta se datorează faptului că mulţi stăpâni de pisici nu îşi vaccinează pisicile împotriva rabiei înainte ca acestea să fie expuse contactului cu alte animale. De asemenea, rabia apare şi la vaci, capre şi uneori (chiar dacă nu foarte frecvent) la cai. Astfel în Republica Moldova de la începutul anului 2018 au fost înregistrate 47 cazuri de rabie, îmbolnăvindu-se 15 bovine, 13 cîini, 8 vulpi, 9 pisici, 1 capră,  și 1 șobolan.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.