Ziua mondiala a teatrului

Ziua mondială a teatrului, aniversată în fiecare an la 27 martie, a fost instituită în 1961, de Institutul Internaţional de Teatru (ITI), iar din 1962, a devenit un eveniment anual, organizat de centrele ITI şi comunitatea internaţională de teatru. ITI reprezintă cea mai importantă organizaţie non-guvernamentală din domeniul artistic şi a fost înfiinţată în 1948, la iniţiativa UNESCO.

Pentru marcarea acestei zile sunt organizate diverse manifestări naţionale şi internaţionale de teatru, în cadrul cărora publicul are ocazia să întâlnească artiştii preferaţi. Una dintre cele mai importante dintre acestea este transmiterea mesajului tradiţional internaţional.Primul mesaj de Ziua mondială a teatrului a fost scris în 1962, de Jean Cocteau. În acest an, mesajul este transmis de Carlos Celdran din Cuba, regizor scenarist, dramaturg, academician, director de teatru, profesor universitar, potrivit www.world-theatre-day.org

În ţara noastră istoria teatrului începe în mai 1798, când un grup de actori primea autorizaţie, din partea domnitorului Hangerli-Vodă, să înfiinţeze o trupă de teatru.

Primul teatru public bucureştean a fost „Teatrul de la Cişmeaua Roşie”, înfiinţat în 1816, prin contribuţia domniţei Ralu, fiica domnului Ioan Gheorghe Caradja. Aici au avut loc o serie de reprezentaţii până la incendiul din 1825, când clădirea a fost mistuită de flăcări.

În 1852 a fost deschis Teatrul Mare din Bucureşti, condus de Costache Caragiale, prima reprezentaţie fiind cu piesa „Zoe sau Un amor românesc”, la 31 decembrie. Construcţia în stil baroc a teatrului începuse cu patru ani în urmă, în 1848 după planurile arhitectului vienez Heft, potrivit www.tnb.ro/ro/istoricul-tnb.

Teatrul Mare a devenit, în 1864, instituţie publică de cultură, printr-un decret semnat de prim-ministrul de atunci, Mihail Kogălniceanu, iar în 1875, directorul Alexandru Odobescu punea pe frontispiciu numele instituţiei – Teatrul Naţional.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei

În fiecare an, la 24 martie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei (TB), cu scopul de a face cunoscute publicului cunoştinţe esenţiale despre cauzele, prevenţia şi tratamentul acestei boli, obiectivul principal fiind eradicarea acesteia.

Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei a propus, în 1982, ca 24 martie să fie recunoscută oficial ca zi internaţională dedicată eradicării tuberculozei, pentru că la această dată, în 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TB.

În 1995, ziua de 24 martie a fost recunoscută oficial ca zi mondială de luptă împotriva TB, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fundaţia Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, precizează site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, www.who.int, citează agerpres.ro.

Aproximativ o treime din populaţia lumii are TB latentă, ceea ce înseamnă că oamenii au fost infectaţi cu bacterii TB, dar nu sunt (încă) bolnavi şi nu pot transmite boala. Persoanele infectate cu bacterii TB care au sisteme imunitare compromise – cum ar fi persoanele infectate cu HIV, afectate de malnutriţie sau cu diabet, persoanele fumătoare – au un risc crescut de a se îmbolnăvi. Eforturile globale în combaterea tuberculozei au salvat, din 2000, peste 58 de milioane de persoane, conform www.who.int.

Tema din 2020 a Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei – „It’s time for action! It’s time to End TB” – pune accent pe urgentarea acţiunilor care vizează sporirea gradului de acces la prevenţie şi tratament, asigurarea unei finanţări suficiente şi sustenabile inclusiv pentru cercetare, promovarea stopării discriminării bolnavilor de tuberculoză, promovarea drepturilor egale ale populaţiei la tratament, precizează site-ul amintit.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială a Meteorologiei

Ziua mondială a meteorologiei („World Meteorological Day”) este marcată, în fiecare an, la 23 martie, încă din 1961, data reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei ONU care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială, scrie agerpres.ro.

De fiecare dată, de Ziua Mondială a Meteorologiei, Organizaţia Meteorologică Mondială propune spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 191 de ţări şi teritorii membre ale WMO.

Se ştie că apa proaspătă este vitală pentru viaţă. În medie, un om nu poate supravieţui mai mult de trei zile fără apă, care este esenţială pentru producerea alimentelor, pentru toate bunurile şi serviciile şi pentru mediu. Lumea se confruntă, în prezent, cu provocări din ce în ce mai mari referitoare la apă, cum ar fi inundaţiile sau secetele şi lipsa accesului la aprovizionarea cu apă potabilă. Există, mai mult ca oricând nevoia urgentă de a fi îmbunătăţite prognoza, monitorizarea şi gestionarea aprovizionării cu apă şi de a aborda în mod direct problemele legate de poluarea apei.

„Apa este una dintre cele mai preţioase mărfuri ale secolului XXI. Serviciile naţionale de meteorologie şi hidrologie vor fi esenţiale pentru eforturile de ‘numărare a fiecărei picături, deoarece fiecare picătură contează’, declară secretarul general al ONU, António Guterres.

Utilizarea apei a crescut în întreaga lume cu aproximativ 1% pe an, din anii ’80. Populaţiile aflate în creştere, variabilitatea crescândă a precipitaţiilor şi poluarea, etc. sunt factori care pun mai multă presiune asupra disponibilităţii şi calităţii apei, ameninţând dezvoltarea durabilă, ecosistemele şi biodiversitatea din întreaga lume.

Se preconizează că cererea globală de apă va continua să crească într-un ritm similar până în 2050, reprezentând o creştere cu 20% până la 30% peste nivelul actual al utilizării apei, în principal din cauza creşterii cererii în sectoarele industriale şi interne, potrivit unui raport al Naţiunilor Unite – World Water Development Report Water 2019. Peste două miliarde de oameni trăiesc în ţări care se confruntă cu lipsa apei, iar aproximativ patru miliarde de persoane au o deficienţă severă de apă în cel puţin o lună dintr-un an.

Pornind de la tema zilei sunt organizate evenimente, precum conferinţe, simpozioane şi expoziţii pentru specialiştii în domeniu, liderii comunităţii şi publicul larg. De asemenea, cu acest prilej sunt acordate numeroase premii pentru cercetare meteorologică. În multe ţări, sunt emise timbre poştale speciale pentru a marca sărbătorirea Zilei mondiale a meteorologiei.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a vieţii sălbatice

În fiecare an, la data de 3 martie, este marcată Ziua mondială a vieţii sălbatice, o oportunitate de a sărbători aspectele numeroase, variate şi frumoase ale faunei şi florei sălbatice şi de a sensibiliza asupra multitudinii de beneficii pe care conservarea lor le-o oferă oamenilor. În acelaşi timp, această zi aminteşte de necesitatea urgentă a intensificării luptei împotriva crimelor săvârşite de om asupra faunei sălbatice, ce au ca efect diminuarea numărului de specii dar şi consecinţe în plan economic, mediu şi social. Având în vedere aceste efecte negative diverse, Obiectivul 15 pentru Dezvoltare Durabilă se concentrează pe „stoparea pierderii biodiversităţii”, notează https://www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a proclamat la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, data de 3 martie, drept Ziua mondială a vieţii sălbatice, potrivit www.un.org.

Prin Convenţia de la Washington sunt protejate aproximativ 5.000 de animale şi peste 28.000 de plante. Aceste specii sunt catalogate în trei anexe pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatică este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni. Cu un număr de 183 de părţi (182 ţări şi Uniunea Europeană), CITES este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional.

România a aderat la CITES prin Legea Nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit www.cdep.ro.

Tema din 2020 a Zilei mondiale a vieţii sălbatice face trimitere la toate speciile de animale şi plante sălbatice de pe Pământ ca o componentă a biodiversităţii, precum şi mijloacele de trai ale oamenilor, în special ale celor care trăiesc cel mai aproape de natură.

Prima ediţie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014. În 2015, ziua a avut tema – ”Este timpul să acţionăm împotriva crimei asupra faunei şi florei sălbatice!”, iar în 2016 ziua a fost marcată sub titlul – ”Viitorul vieţii sălbatice se află în mâinile noastre”, elefanţii africani şi cei asiatici aflându-se în centrul unei campanii globale de oprire a dispariţiei celor mai mari mamifere de pe Pământ. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a scriitorilor

La 3 martie este aniversată Ziua mondială a scriitorilor, instituită de English Pen Club în 1986, potrivit www.uacrr.org şi www.panorama.am.

Clubul Internaţional Pen a fost înfiinţat în 1921, la Londra, având ca obiectiv promovarea prieteniei şi sprijinului intelectual printre scriitorii de pe mapamond. Numele asociaţiei face referire la poeţi, eseişti şi romancieri, dar sunt incluşi scriitori ai tuturor formelor literare, jurnalişti şi istorici.

Scriitoarea britanică Catherine Amy Dawson Scott a avut ideea constituirii Clubului alături de primul preşedinte al organizaţiei, John Galsworthy.

Treptat, acest club a evoluat într-o asociaţie mondială a scriitorilor şi jurnaliştilor. Este cea mai veche organizaţie de apărare a drepturilor omului şi a breslei literare din lume.

Au fost înfiinţate centre PEN în multe ţări, care aderau atât organizatoric, cât si individual, prin numele unor mari autori ai epocii precum: H. G. Wells, Thomas Hardy, W. B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, Robert Frost, potrivit www.penromania.ro.

În 1923 a fost creat PEN Clubul Român şi a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu, conform penromania.ro. Printre membrii clubului s-au numărat de-a lungul timpului scriitori precum Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu. Centrul PEN Român a fost reînfiinţat în şedinţa din 11 septembrie 1990, prilej cu care numeroşi scriitori români, înscrişi pe baza unei declaraţii, îşi exprimau acordul faţă de prevederile stipulate în Carta PEN, care era în vigoare din 1921, indică penromania.ro.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a radioului

Consiliul executiv al UNESCO a recomandat Conferinţei generale proclamarea Zilei mondiale a radioului, pe baza unui amplu proces de consultare, realizat de UNESCO în 2011, în urma unei propuneri venite din Spania.

Potrivit ONU, liderul proiectului, Academia Espańola de la Radio, a primit sprijin pentru propunerea de a marca o Zi a radioului din partea diferitelor părţi interesate, inclusiv a principalelor organizaţii internaţionale, a sindicatelor şi asociaţiilor de radiodifuziune.

Pentru marcarea Zilei mondiale a radioului, directorul general al UNESCO a propus data de 13 februarie. În această zi, în 1946, avea loc prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite.

Conferinţa generală a UNESCO, la cea de-a 36-a sesiune, a proclamat 13 februarie drept Ziua mondială a radioului.

La 14 ianuarie 2013, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat oficial proclamarea de către UNESCO a Zilei mondiale a radioului. În cea de-a 67-a sesiune, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care 13 februarie a fost desemnată drept Ziua mondială a radioului.

Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.

Totodată, reprezintă un puternic mijloc pentru celebrarea umanităţii în toată diversitatea sa şi constituie o platformă pentru discursul democratic.

Radioul este un mijloc ieftin şi potrivit pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele vulnerabile, oferind o platformă pentru a interveni în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor. Nu în ultimul rând, acesta joacă un rol crucial în comunicarea de urgenţă şi în cazurile de salvare.

Pentru Ziua mondială a radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.

În mesajul cu ocazia Zilei mondiale a radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună. Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres. AGERPRES /

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului

În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Scopul acestei iniţiative este sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000.

Începând din 2019 până în 2021, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este: „I Am and I Will”, slogan care reprezintă un apel la acţiune care impulsionează angajamentul personal şi pune accent pe puterea acţiunilor individuale pentru a influenţa viitorul, notează www.worldcancerday.org.

Conform datelor prezentate de site-ul amintit, în fiecare an mor 9,6 milioane de persoane, această boală fiind a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar 3,7 milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, detectarea bolii în fază incipientă şi tratament.

Boala este provocată de creşterea necontrolată şi multiplicarea celulelor canceroase, care poate afecta orice parte a corpului. Extinderea poate afecta şi zonele apropiate tumorii, dar pot apărea metastaze şi în zone îndepărtate. Multe forme de cancer pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc. O mare parte a formelor de cancer poate fi tratată chirurgical, prin radioterapie, chimioterapie, dacă boala este depistată în fază incipientă.

Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Se estimează că în următorii zece ani numărul victimelor cancerului va ajunge, anual, la 14 milioane.

Consumul de tutun şi alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV). Cancerul de col uterin este o cauză importantă de deces la femei în ţările în curs de dezvoltare.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a solului

În fiecare an, la 5 decembrie este sărbătorită Ziua mondială a solului (World Soil Day).

În decembrie 2013, cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU a decis sărbătorirea acestei zile la 5 decembrie, data fiind şi ziua de naştere a fostului rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej (1946-2016), cel care a susţinut oficial marcarea acestei zile.

Recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară şi având în vedere provocările enorme pentru gestionarea durabilă şi protecţia solului atât Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), cât şi Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului au susţinut şi propus celebrarea oficială a Zilei mondiale a solului. Conferinţa FAO, din iunie 2013, a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile şi a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia.

Stoparea eroziunii solului este mesajul transmis în acest an, cu prilejul Zilei mondiale a solului, acţiuni în acest sens desfăşurându-se pe tot parcursul anului 2019. La fiecare 5 secunde, echivalentul unui teren de fotbal este erodat. Acest fapt reafirmă necesitatea conştientizării fenomenului aflat în creştere, ce afectează populaţia Pământului, care se află, de asemenea, în continuă creştere.

Solul este necesar pentru 90 % din producţia totală de alimente, furaje, fibre şi combustibili şi furnizează materie primă pentru activităţi variate, de la horticultură până la sectorul construcţiilor. Solul este esenţial şi pentru sănătatea ecosistemului: purifică apa şi reglează cantitatea acesteia, pune în mişcare circuitul nutrienţilor şi reprezintă un rezervor de specii şi genuri, susţinând biodiversitatea. Cu toate acestea, solul este supus unor solicitări continue şi adeseori contradictorii din partea societăţii umane. Prin capacitatea sa de a asigura servicii ecosistemice – producător de alimente, rezervă de biodiversitate şi regulator de substanţe gazoase, apă şi nutrienţi – solul este prin urmare, supus presiunilor.

O treime dintre solurile planetei se află în proces de degradare. Cu o populaţie care se aşteaptă să ajungă la 9 miliarde până în 2050, fenomenul de poluare al solului este o problemă mondială. Ratele de impermeabilizare observate, eroziunea şi contaminarea solului, precum şi reducerea materiei organice din sol, reduc rezistenţa acestuia sau capacitatea sa de a absorbi modificările la care este expus. Pe perioada vieţii unui om, solul poate fi considerat o resursă neregenerabilă. Ca societate, trebuie să îl gestionăm în mod durabil pentru a ne putea bucura de beneficiile sale, se menţionează pe www.eea.europa.eu. Pentru producerea a doar 2-3 cm de sol poate fi necesară trecerea a 1.000 de ani, potrivit www.fao.org. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a salutului

Ziua mondială a salutului este marcată în fiecare an la 21 noiembrie, fiind un prilej ca oamenii din întreaga lume să-şi exprime preocuparea pentru pacea mondială. O formă elementară de acţiune interumană, salutul este un pas important spre realizarea înţelegerii între oamenii de rase, naţionalităţi sau religii diferite.

Această zi a fost iniţiată în 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA, fiind susţinută de personalităţi publice, lideri religioşi, laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace şi de 180 de ţări, potrivit www.worldhelloday.org. A fost sărbătorită pentru prima dată în contextul conflictului, din octombrie 1973, dintre Egipt şi Israel, ca o formă de protest nonviolent la adresa războiului.

Forma de salut este influenţată, peste tot în lume, de varietatea de culturi, având diferite semnificaţii. De exemplu, dacă japonezii se înclină, iar britanicii spun doar „bună ziua” şi îşi dau mâna, în Tibet este foarte politicos să scoţi limba atunci când întâlneşti pe cineva pentru prima dată. Francezii, în schimb, pe lângă strânsul mâinii, se sărută pe ambii obraji. În timp ce în Botswana, oamenii îşi ating palmele uşor, dar nu le strâng, în Cambodgia, se lipesc palmele, ţinându-le apropiate de piept. Cu cât palmele se ridică mai sus, cu atât respectul arătat este mai mare. În nordul Mozambicului, oamenii bat de trei ori din palme înainte de a rosti cuvântul pentru salut. În Australia, la prima întâlnire nu e politicos să îmbrăţişezi sau să săruţi şi nici să vorbeşti despre chestiuni personale.

În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică. În timp ce bucureştenii se salută cu „Bună!”, ardelenii îşi spun „Servus!”, iar în Cluj, Sibiu, Banat, se foloseşte „Ciau!” sau „Ceau!”. Adolescenţii mai folosesc şi formulele de salut: „Salve!”, „Salutare!”, „Salut!”, „Noroc!”, „Pa!”, „Te sărut!” sau „Hi”, „Hello”. 

De asemenea, sunt folosite şi saluturi religioase precum „Doamne ajută!”, „Domnul cu tine!” sau formule specifice anumitor sărbători creştine precum „Hristos a Înviat!”/ „Adevărat a Înviat!”, rostite din ziua de Paşti şi până în ziua de Înălţare. În ziua Înălţării, ortodocşii se salută cu „Hristos S-a Înălţat!” şi se răspunde „Adevărat S-a Înălţat!”.

Modul corect de a saluta îl învăţăm din Codul bunelor maniere. Astfel, dacă intrăm într-o încăpere salutăm primii, iar ceilalţi trebuie să ne răspundă. Dacă întâlnim pe cineva cunoscut, aflat într-un grup, îi salutăm pe toţi, iar aceştia trebuie să salute la rândul lor. În orice împrejurare, un bărbat salută întotdeauna primul o femeie, iar o femeie mai tânără salută întotdeauna prima o femeie mai în vârstă. Este politicos să răspundem oricărui salut, iar strânsul mâinii, la bărbaţi, să se efectueze scurt şi ferm.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a toaletei

În fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,5 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la condiţii sigure de salubritate (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă şi igienă.

Sloganul zilei pentru anul 2019 este „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă”, vrând să se atragă atenţia asupra persoanelor rămase în urmă, care nu au acces la igienă, şi asupra consecinţelor sociale, economice şi de mediu ale inacţiunii. „O toaletă nu este doar o toaletă. Este salvatoare de vieţi, un protector al demnităţii şi un creator de oportunităţi (…) Oricine eşti, oriunde te-ai afla, salubritatea este dreptul tău uman”, este mesajul transmis pe site-ul dedicat zilei, https://www.worldtoiletday.info.

Statisticile alarmante atrag atenţia asupra faptului că cei care trăiesc fără servicii de salubritate sigure se confruntă adesea cu multe forme de discriminare. Acest neajuns poate fi depăşit în timp prin accesarea şi gestionarea serviciilor de salubritate sau prin îmbunătăţirea instalaţiilor actuale.

La nivel mondial, suntem departe de a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă al ONU (ODD 6), care garantează accesul tuturor la apă şi canalizare şi asigurarea unui management durabil pentru resursele de apă, scrie site-ul https://www.un.org/.

În prezent, 4,5 miliarde de oameni trăiesc fără toalete şi 892 de milioane de persoane îşi fac nevoile în aer liber. Impactul unei astfel de expuneri la materiile fecale umane are efecte devastatoare asupra sănătăţii publice, condiţiilor de viaţă şi de muncă, nutriţiei, educaţiei şi productivităţii economice mondiale, atrage atenţia ONU. Astfel, Organizaţia Naţiunilor Unite îşi propune, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă numărul 6 (ODD 6) să garanteze ca până în 2030 nimeni să nu îşi mai facă nevoile în aer liber şi toţi să aibă acces la toalete şi canalizare. Dacă acest obiectiv nu este atins, întreaga Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este compromis.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată de ONU ca Ziua mondială a toaletei, în iulie 2013, prin Rezoluţia „Igienă pentru toţi”. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.