Ziua mondială a ciocolatei

Ziua mondială a ciocolatei este aniversată la 7 iulie, această dată indicând momentul introducerii în Europa, în 1550, a băuturii pe bază de cacao.

Istoria deliciilor pe bază de cacao nu este atât de bine cunoscută. Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani. Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, cum ar fi aztecii şi mayaşii, notează www.worldcocoafoundation.org. De altfel, arborele de cacao este originar din bazinul Amazonului şi alte zone tropicale din America de Sud şi America Centrală.

Cuvântul modern ”ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: ”xocolatl”, care în traducere directă înseamnă ”apă fierbinte” şi ”cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase – evidenţiază sursa citată.

Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată, notează www.chocolate.org.

Ciocolata solidă a apărut pe piaţă în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor

În fiecare an, la data de 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor.

Instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) în anul 2002, Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor are scopul de a atrage atenţia asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra măsurilor care trebuie luate pentru a elimina această practică.

Evenimentul din acest an se desfăşoară prin intermediul unei campanii virtuale şi este organizat în comun de Marşul Global împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor şi Parteneriatul Internaţional pentru Cooperare împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor în Agricultură – IPCCLA.

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor 2020 se concentrează pe impactul crizei asupra exploatării prin muncă a copiilor. Criza poate face ca milioane de copii vulnerabili să ajungă în situaţia exploatării prin muncă. Deja, se estimează că 152 de milioane de copii sunt în această situaţie, din care 73 de milioane sunt implicaţi în activităţi periculoase. Aceşti copii sunt în prezent supuşi unui risc şi mai crescut de a se confrunta cu situaţii şi mai dificile şi cu intervale de muncă şi mai lungi, notează site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite – www.un.org.

Africa se situează pe primul loc în topul regiunilor în ceea ce priveşte procentul (o cincime) cât şi numărul absolut al copiilor exploataţi prin muncă (72 de milioane). În termeni de incidenţă, 5% dintre copii sunt implicaţi în exploatarea prin muncă în cele două Americi, 4% în Europa şi Asia Centrală şi 3% în Statele Arabe.

Exploatarea prin muncă se concentrează în principal în sectorul agricol (71%), incluzând pescuitul, exploatarea forestieră, zootehnia şi acvacultura, urmând apoi serviciile (17%) şi sectorul industrial, inclusiv minerit (12%).

Anul 2021 a fost declarat Anul Internaţional pentru Eliminarea exploatării prin muncă a copiilor.

Încă de la fondarea sa, în anul 1919, OIM şi-a stabilit ca principal obiectiv eliminarea exploatării prin muncă a copiilor. OIM a adoptat şi supraveghează standardele de muncă ce includ conceptul de vârstă minimă de angajare sau de muncă. În acest sens, Convenţia nr. 138 din anul 1973 prevede ca vârsta minimă de angajare să nu fie mai mică decât vârsta la care se încheie învăţământul obligatoriu. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a mediului înconjurător

În fiecare an, la data de 5 iunie este marcată Ziua mondială a mediului înconjurător. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi o rezoluţie care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Fiecare ediţie a Zilei mondiale a mediului înconjurător are la bază o temă, recomandată de UNEP. Prin marcarea acestei zile, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.

Transmiterea bolilor, precum noul coronavirus, între animale şi oameni (zoonoze) ameninţă dezvoltarea economică, bunăstarea animalelor şi a oamenilor, şi integritatea ecosistemului.

Alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi clima care face planeta noastră locuibilă – toate îşi au originea în natură. De exemplu, în fiecare an, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul din atmosferă, iar un copac ajuns la maturitate ne curăţă aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon şi eliberând în schimb oxigenul. În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă natura, oamenii încă o maltratează. 

În contextul unei lumi post-COVID-19, tema din acest an este un prilej de a evidenţia nevoia de a reconstrui mai bine, în armonie cu natura de care depind ecosistemele şi sănătatea noastră. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a bicicletei

Ziua mondială a bicicletei este sărbătorită, în fiecare an, la data de 3 iunie, conform site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), www.un.org.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 12 aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare de la New York, prin care se sărbătoreşte la 3 iunie, în toată lumea, Ziua mondială a bicicletei, precizează https://ecf.com, site-ul Federaţiei Europene a Cicliştilor (ECF).

Rezoluţia a fost adoptată prin consens de 193 de state membre ale ONU. Prin Rezoluţie sunt invitate toate statele membre ale ONU şi părţile interesate să celebreze şi să promoveze conştientizarea unei Zile mondiale a bicicletei. Declaraţia încurajează statele membre să acorde o atenţie deosebită bicicletei în strategiile de dezvoltare şi să includă bicicleta în politicile şi programele internaţionale, regionale, naţionale şi subnaţionale.

Alianţa Mondială a Ciclismului (WCA) şi Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF) au salutat rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele două organizaţii făcând lobby pentru o Zi mondială a bicicletei, încă din 2016. Secretarul General al WCA şi ECF, Bernhard Ensink, a declarat, cu acel prilej, că bicicleta reprezintă „o sursă de beneficii sociale, economice şi de mediu – şi aduce oamenii împreună”. El a precizat, conform https://ecf.com, că Rezoluţia ONU este o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă.  

În acelaşi timp, cele două organizaţii, WCA şi ECF, apreciază munca extraordinară a lui Leszek Sibilski, profesor de sociologie la Colegiul Montgomery din Maryland, SUA şi a studenţilor săi, care au făcut o campanie susţinută pentru #WorldBicycleDay.

În decembrie 2017, Sibilski a fost îndrumat către Misiunea Permanentă a Turkmenistanului la ONU, iar reprezentanţii acesteia au fost de acord să prezinte în faţa Adunării Generale ONU propunerea pentru o Zi mondială a bicicletei. Alături de Turkmenistan, iniţiativa a mai fost susţinută de către 56 de state membre ale ONU, conform site-ului Băncii Mondiale, www.worldbank.org.

Alianţa Mondială a Ciclismului, lansată ca o iniţiativă a Federaţiei Europene a Cicliştilor la conferinţa Velo-city 2014 din Adelaide, Australia, este o reţea globală de organizaţii neguvernamentale şi ale societăţii civile, cu un interes substanţial în promovarea ciclismului. Obiectivul principal al reţelei nu este numai să promoveze ciclismul ca mijloc de transport în cadrul instituţiilor internaţionale, cum ar fi ONU, OCDE / ITF, Banca Mondială, dar şi să promoveze şi să sprijine schimbul de cunoştinţe, expertiză şi cooperare între asociaţii de ciclism şi organizaţii din întreaga lume. În prezent, WCA are peste 100 de membri din toate continentele.

Federaţia Europeană a Cicliştilor are peste 80 de membri din peste 40 de ţări europene şi îşi propune să unească asociaţiile cicliştilor din întreaga lume, oferindu-le o structură la nivel internaţional.

În timpul carantinei cauzate de pandemia de COVID-19, ciclismul s-a dovedit a fi cel mai sigur şi cel mai eficient mod de transport, se arată pe https://ecf.com. Federaţia Europeană a Cicliştilor a făcut o serie de recomandări autorităţilor europene, naţionale şi locale pentru promovarea ciclismului, sub titulatura: „Ciclism, dincolo de criză”. Printre acestea: realizarea unei infrastructuri bine concepute pentru biciclete, prin aşa-numitele „benzi COVID”; reducerea vitezei de circulaţie pentru maşini în oraşe la 30 km/h; crearea de către instituţiile europene a unui fond pentru bicicletele electrice, de cinci miliarde de euro, etc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a albinelor

Ziua mondială a albinelor este marcată, în fiecare an, la 20 mai pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, potrivit www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro. Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii …Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”

Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, potrivit www.publika.md. Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii

Ziua de 8 mai a fost declarată, în 1859, drept Ziua mondială a Crucii Roşii de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut în 1859, la iniţiativa lui Henry Dunant (1828-1910), un om de afaceri elveţian, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, care a făcut 40.000 de victime.

Semiluna Roşie a fost adoptată la Convenţia din 1929. Având în vedere că există ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie – Cristalul (rombul) Roşu.

În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ”Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale”.

În Primul Război Mondial, la chemarea Crucii Roşii Române, însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. 

În prezent, Federaţia are 186 de Societăţi membre, peste 105 milioane de voluntari şi peste 300.000 de angajaţi care oferă ajutor pentru aproximativ 233 de milioane de beneficiari.

Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (FICR) conduce şi organizează, în strânsă cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială a dansului

La 29 aprilie, întreaga lume celebrează Ziua Dansului, o sărbătoare marcată neîntrerupt din 1982 încoace.

Data coincide cu ziua de naştere a coregrafului francez Jean Georges Noverre, creatorul baletului modern şi promotorul dansului ca artă independentă.

Jean Georges Noverre (1727-1810), maestru francez al dansului şi baletului, s-a născut la Paris şi este considerat creatorul baletului modern. Prima apariţie într-un spectacol a avut loc la Fontainebleau (1743), iar în 1747 a compus primul spectacol de balet pentru Opera Comică. Doi ani mai târziu, a montat spectacole de balet – ”Iphigenie en Tauride”, ”Alceste”, colaborând cu Christoph Willibald Gluck.

Ziua Internaţională a Dansului încurajează practicarea acestuia în lume, dincolo de bariere etnice, politice şi culturale.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă

Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se marchează în fiecare an la 28 aprilie şi reprezintă un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei şi sănătăţii celor care lucrează, precum şi a muncii decente.

În 2020, în condiţiile în care guvernele, angajatorii, lucrătorii şi societăţile întregii lumi se confruntă cu lupta împotriva pandemiei COVID-19, Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se axează pe combaterea focarului de boli infecţioase la locul de muncă, cu accent pe COVID-19, precizează site-ul www.ilo.org.

Ziua de 28 aprilie este asociată şi cu mişcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Accidentele şi bolile la locul de muncă pot fi evitate prin prevenţie, iar acest deziderat trebuie să devină obligatoriu în toate statele de pe mapamond.

În România, siguranţa la locul de muncă este reglementată de Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, iar controalele de specialitate din acest domeniu sunt efectuate de Inspecţia Muncii. Potrivit normelor stabilite de această instituţie, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă pe baza unor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă, conform site-ului www.inspectiamuncii.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator

În fiecare an la 24 aprilie este marcată Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator, iar săptămâna ce include această zi este cunoscută ca ”Săptămâna mondială pentru animalele de laborator”. Se face cunoscută cu acest prilej suferinţa milioanelor de animale din întreaga lume care sunt chinuite şi îşi pierd viaţa în cursul experimentelor de laborator.

Ziua mondială pentru protecţia animalelor de laborator a fost stabilită în 1979 de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society – NAVS), 24 aprilie reprezentând data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei.

Înfiinţată în 1929, Societatea Naţională Anti-Vivisecţie militează împotriva vivisecţiei (disecţie făcută pe un animal viu în vederea studierii unui fenomen fiziologic) şi promovează alte soluţii în vederea înlocuirii experimentelor pline de cruzime şi costisitoare cu metode de cercetare moderne şi inovatoare.

Animalele de laborator sunt ţinute adesea în condiţii improprii iar experimentele se fac în lipsa anestezierii. Ele suferă arsuri, orbesc, sunt otrăvite, mutilate, înfometate pentru ca produse pe care oamenii le folosesc zilnic să poată fi etichetate ca prezentând „condiţii de siguranţă”. Astfel de produse testate pe animale sunt unii aditivi pe care îi folosim în mâncare, unele cosmetice şi articole de toaletă folosite pentru îngrijirea corpului, produse de spălat şi curăţat folosite în casă, diverse alte produse folosite pentru maşină, grădină, precum şi medicamente de uz uman.

Anual aproximativ 100 de milioane de animale au de suferit în laboratoarele din lumea întreagă. Multe dintre testele efectuate pe animale pot fi înlocuite prin alternative ştiinţifice avansate care sunt disponibile în prezent. Există metode avansate de cercetare care nu folosesc animale şi care sunt mai sigure, mai eficiente, produc rezultate mai rapide şi mai relevante pentru om. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a sănătăţii

Ziua mondială a sănătăţii este marcată, în fiecare an, la 7 aprilie, şi are ca scop evidenţierea unei teme de sănătate specifică unui domeniu prioritar ce provoacă îngrijorare pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit www.who.int.

Anul acesta, de Ziua mondială a sănătăţii se sărbătoreşte munca asistentelor medicale şi a moaşelor şi se reaminteşte, cu acest prilej, liderilor mondiali, rolul critic pe care acestea îl au în menţinerea unei lumi sănătoase. În contextul actual, al pandemiei de COVID-19, asistentele medicale şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii se află în prima linie oferind îngrijiri şi tratament de calitate, susţinând dialogul comunitar în abordarea temerilor şi întrebărilor şi atunci când este nevoie de adunarea datelor pentru studiile clinice.

În contextul declarării anului 2020, Anul internaţional al asistentelor medicale şi moaşelor, Ziua mondială a sănătăţii va evidenţia starea actuală a asistentei medicale în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi partenerii săi vor face o serie de recomandări pentru consolidarea efectivelor de asistente medicale şi moaşe. Acest lucru va fi esenţial dacă se vor atinge obiectivele naţionale şi mondiale legate de acoperirea sănătăţii universale, respectiv sănătatea mamei şi copilului, boli infecţioase şi netransmisibile, inclusiv sănătate mintală, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă, siguranţa pacientului şi furnizarea de servicii integrate, centrate pe grija pentru oameni, printre altele.

Multe ţări trebuie să facă mai mult pentru a asigura asistentelor medicale şi moaşelor un mediu ferit de pericole, în care să îşi desfăşoare activitatea, să fie respectate de colegii medicali şi de membrii comunităţii şi munca lor se fie integrată între alte specialităţi din domeniul sănătăţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a găzduit, în 1948, prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătăţii, în cadrul căreia s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii. 7 aprilie este data la care a intrat în vigoare Convenţia OMS. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Ziua mondială a sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.