Ziua mondială a radioului

Consiliul executiv al UNESCO a recomandat Conferinţei generale proclamarea Zilei mondiale a radioului, pe baza unui amplu proces de consultare, realizat de UNESCO în 2011, în urma unei propuneri venite din Spania.

Potrivit ONU, liderul proiectului, Academia Espańola de la Radio, a primit sprijin pentru propunerea de a marca o Zi a radioului din partea diferitelor părţi interesate, inclusiv a principalelor organizaţii internaţionale, a sindicatelor şi asociaţiilor de radiodifuziune.

Pentru marcarea Zilei mondiale a radioului, directorul general al UNESCO a propus data de 13 februarie. În această zi, în 1946, avea loc prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite.

Conferinţa generală a UNESCO, la cea de-a 36-a sesiune, a proclamat 13 februarie drept Ziua mondială a radioului.

La 14 ianuarie 2013, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat oficial proclamarea de către UNESCO a Zilei mondiale a radioului. În cea de-a 67-a sesiune, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care 13 februarie a fost desemnată drept Ziua mondială a radioului.

Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.

Totodată, reprezintă un puternic mijloc pentru celebrarea umanităţii în toată diversitatea sa şi constituie o platformă pentru discursul democratic.

Radioul este un mijloc ieftin şi potrivit pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele vulnerabile, oferind o platformă pentru a interveni în dezbaterea publică, indiferent de nivelul educaţional al oamenilor. Nu în ultimul rând, acesta joacă un rol crucial în comunicarea de urgenţă şi în cazurile de salvare.

Pentru Ziua mondială a radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.

În mesajul cu ocazia Zilei mondiale a radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună. Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres. AGERPRES /

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului

În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Scopul acestei iniţiative este sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000.

Începând din 2019 până în 2021, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este: „I Am and I Will”, slogan care reprezintă un apel la acţiune care impulsionează angajamentul personal şi pune accent pe puterea acţiunilor individuale pentru a influenţa viitorul, notează www.worldcancerday.org.

Conform datelor prezentate de site-ul amintit, în fiecare an mor 9,6 milioane de persoane, această boală fiind a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar 3,7 milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, detectarea bolii în fază incipientă şi tratament.

Boala este provocată de creşterea necontrolată şi multiplicarea celulelor canceroase, care poate afecta orice parte a corpului. Extinderea poate afecta şi zonele apropiate tumorii, dar pot apărea metastaze şi în zone îndepărtate. Multe forme de cancer pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc. O mare parte a formelor de cancer poate fi tratată chirurgical, prin radioterapie, chimioterapie, dacă boala este depistată în fază incipientă.

Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Se estimează că în următorii zece ani numărul victimelor cancerului va ajunge, anual, la 14 milioane.

Consumul de tutun şi alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV). Cancerul de col uterin este o cauză importantă de deces la femei în ţările în curs de dezvoltare.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a solului

În fiecare an, la 5 decembrie este sărbătorită Ziua mondială a solului (World Soil Day).

În decembrie 2013, cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU a decis sărbătorirea acestei zile la 5 decembrie, data fiind şi ziua de naştere a fostului rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej (1946-2016), cel care a susţinut oficial marcarea acestei zile.

Recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară şi având în vedere provocările enorme pentru gestionarea durabilă şi protecţia solului atât Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), cât şi Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului au susţinut şi propus celebrarea oficială a Zilei mondiale a solului. Conferinţa FAO, din iunie 2013, a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile şi a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia.

Stoparea eroziunii solului este mesajul transmis în acest an, cu prilejul Zilei mondiale a solului, acţiuni în acest sens desfăşurându-se pe tot parcursul anului 2019. La fiecare 5 secunde, echivalentul unui teren de fotbal este erodat. Acest fapt reafirmă necesitatea conştientizării fenomenului aflat în creştere, ce afectează populaţia Pământului, care se află, de asemenea, în continuă creştere.

Solul este necesar pentru 90 % din producţia totală de alimente, furaje, fibre şi combustibili şi furnizează materie primă pentru activităţi variate, de la horticultură până la sectorul construcţiilor. Solul este esenţial şi pentru sănătatea ecosistemului: purifică apa şi reglează cantitatea acesteia, pune în mişcare circuitul nutrienţilor şi reprezintă un rezervor de specii şi genuri, susţinând biodiversitatea. Cu toate acestea, solul este supus unor solicitări continue şi adeseori contradictorii din partea societăţii umane. Prin capacitatea sa de a asigura servicii ecosistemice – producător de alimente, rezervă de biodiversitate şi regulator de substanţe gazoase, apă şi nutrienţi – solul este prin urmare, supus presiunilor.

O treime dintre solurile planetei se află în proces de degradare. Cu o populaţie care se aşteaptă să ajungă la 9 miliarde până în 2050, fenomenul de poluare al solului este o problemă mondială. Ratele de impermeabilizare observate, eroziunea şi contaminarea solului, precum şi reducerea materiei organice din sol, reduc rezistenţa acestuia sau capacitatea sa de a absorbi modificările la care este expus. Pe perioada vieţii unui om, solul poate fi considerat o resursă neregenerabilă. Ca societate, trebuie să îl gestionăm în mod durabil pentru a ne putea bucura de beneficiile sale, se menţionează pe www.eea.europa.eu. Pentru producerea a doar 2-3 cm de sol poate fi necesară trecerea a 1.000 de ani, potrivit www.fao.org. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a salutului

Ziua mondială a salutului este marcată în fiecare an la 21 noiembrie, fiind un prilej ca oamenii din întreaga lume să-şi exprime preocuparea pentru pacea mondială. O formă elementară de acţiune interumană, salutul este un pas important spre realizarea înţelegerii între oamenii de rase, naţionalităţi sau religii diferite.

Această zi a fost iniţiată în 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA, fiind susţinută de personalităţi publice, lideri religioşi, laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace şi de 180 de ţări, potrivit www.worldhelloday.org. A fost sărbătorită pentru prima dată în contextul conflictului, din octombrie 1973, dintre Egipt şi Israel, ca o formă de protest nonviolent la adresa războiului.

Forma de salut este influenţată, peste tot în lume, de varietatea de culturi, având diferite semnificaţii. De exemplu, dacă japonezii se înclină, iar britanicii spun doar „bună ziua” şi îşi dau mâna, în Tibet este foarte politicos să scoţi limba atunci când întâlneşti pe cineva pentru prima dată. Francezii, în schimb, pe lângă strânsul mâinii, se sărută pe ambii obraji. În timp ce în Botswana, oamenii îşi ating palmele uşor, dar nu le strâng, în Cambodgia, se lipesc palmele, ţinându-le apropiate de piept. Cu cât palmele se ridică mai sus, cu atât respectul arătat este mai mare. În nordul Mozambicului, oamenii bat de trei ori din palme înainte de a rosti cuvântul pentru salut. În Australia, la prima întâlnire nu e politicos să îmbrăţişezi sau să săruţi şi nici să vorbeşti despre chestiuni personale.

În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică. În timp ce bucureştenii se salută cu „Bună!”, ardelenii îşi spun „Servus!”, iar în Cluj, Sibiu, Banat, se foloseşte „Ciau!” sau „Ceau!”. Adolescenţii mai folosesc şi formulele de salut: „Salve!”, „Salutare!”, „Salut!”, „Noroc!”, „Pa!”, „Te sărut!” sau „Hi”, „Hello”. 

De asemenea, sunt folosite şi saluturi religioase precum „Doamne ajută!”, „Domnul cu tine!” sau formule specifice anumitor sărbători creştine precum „Hristos a Înviat!”/ „Adevărat a Înviat!”, rostite din ziua de Paşti şi până în ziua de Înălţare. În ziua Înălţării, ortodocşii se salută cu „Hristos S-a Înălţat!” şi se răspunde „Adevărat S-a Înălţat!”.

Modul corect de a saluta îl învăţăm din Codul bunelor maniere. Astfel, dacă intrăm într-o încăpere salutăm primii, iar ceilalţi trebuie să ne răspundă. Dacă întâlnim pe cineva cunoscut, aflat într-un grup, îi salutăm pe toţi, iar aceştia trebuie să salute la rândul lor. În orice împrejurare, un bărbat salută întotdeauna primul o femeie, iar o femeie mai tânără salută întotdeauna prima o femeie mai în vârstă. Este politicos să răspundem oricărui salut, iar strânsul mâinii, la bărbaţi, să se efectueze scurt şi ferm.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a toaletei

În fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,5 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la condiţii sigure de salubritate (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă şi igienă.

Sloganul zilei pentru anul 2019 este „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă”, vrând să se atragă atenţia asupra persoanelor rămase în urmă, care nu au acces la igienă, şi asupra consecinţelor sociale, economice şi de mediu ale inacţiunii. „O toaletă nu este doar o toaletă. Este salvatoare de vieţi, un protector al demnităţii şi un creator de oportunităţi (…) Oricine eşti, oriunde te-ai afla, salubritatea este dreptul tău uman”, este mesajul transmis pe site-ul dedicat zilei, https://www.worldtoiletday.info.

Statisticile alarmante atrag atenţia asupra faptului că cei care trăiesc fără servicii de salubritate sigure se confruntă adesea cu multe forme de discriminare. Acest neajuns poate fi depăşit în timp prin accesarea şi gestionarea serviciilor de salubritate sau prin îmbunătăţirea instalaţiilor actuale.

La nivel mondial, suntem departe de a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă al ONU (ODD 6), care garantează accesul tuturor la apă şi canalizare şi asigurarea unui management durabil pentru resursele de apă, scrie site-ul https://www.un.org/.

În prezent, 4,5 miliarde de oameni trăiesc fără toalete şi 892 de milioane de persoane îşi fac nevoile în aer liber. Impactul unei astfel de expuneri la materiile fecale umane are efecte devastatoare asupra sănătăţii publice, condiţiilor de viaţă şi de muncă, nutriţiei, educaţiei şi productivităţii economice mondiale, atrage atenţia ONU. Astfel, Organizaţia Naţiunilor Unite îşi propune, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă numărul 6 (ODD 6) să garanteze ca până în 2030 nimeni să nu îşi mai facă nevoile în aer liber şi toţi să aibă acces la toalete şi canalizare. Dacă acest obiectiv nu este atins, întreaga Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este compromis.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată de ONU ca Ziua mondială a toaletei, în iulie 2013, prin Rezoluţia „Igienă pentru toţi”. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondiala a Diabetului

14 noiembrie este Ziua Mondiala a Diabetului sau, mai bine spus, Ziua Mondiala de lupta impotriva Diabetului. Această zi este marcată la nivel internațional de toate asociațiile membre ale International Diabetes Federation, Organizatia Mondiala a Sanatatii, de profesionistii in medicina dar și de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului.

Acest eveniment are ca scop să ofere o mai bună informare a persoanelor care suferă de diabet dar reprezinta și o manieră de implicare și de informare a publicului larg, a profesioniștilor din domeniul sănătății precum și a autorităților publice.

Pe scurt aceasta zi reprezinta un prilej de a ne reaminti că această afecţiune este o problemă majoră de sănătate publica. Campania vizeaza in primul rand diabetul zaharat tip 2, care reprezinta majoritatea covarsitoare a cazurilor de diabet la nivel mondial. În România, specialiştii consideră că diabetul afectează peste 1 milion de oameni, dintre care aproximativ 2.800 sunt copii.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei

Pneumonia a fost definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) şi UNICEF drept „ucigaşul uitat al copiilor”. Această boală, cu cauze virale, bacteriene sau fungice, poate surveni la orice vârstă, dar este periculoasă în special pentru copiii sub 5 ani, fiind responsabilă de 16% din decesele survenite în întreaga lume la această grupă de vârstă (peste 920.000 în anul 2015). Din acest motiv, cele două instituţii internaţionale au lansat în anul 2009 un plan global de acţiune pentru prevenirea şi controlul pneumoniei (GAPP) şi au susţinut tehnic formarea unei coaliţii mondiale de organizaţii împotriva acestei boli.

Totodată, s-a instituit şi ziua mondială destinată conştientizării amplorii problemei pneumoniei infantile, deoarece s-a constatat că în lume doar unul din 5 părinți (sau îngrijitori ai copiilor) cunosc semnele bolii (respirație dificilă, tuse, febră, dureri de cap, frison, pierderea poftei de mâncare, convulsii etc.) și doar jumătate dintre copiii bolnavi de pneumonie primesc îngrijiri medicale.

În România, numărul anual al deceselor provocate de această boală la copiii sub 5 ani s-a diminuat cu peste 75% în ultimii 15 ani, dar problema pneumoniei se află în continuare în atenția autorităților din domeniul sanitar.

CNAS susţine depistarea şi tratamentul pneumoniei prin finanţarea investigaţiilor medicale, medicamentelor şi serviciilor medicale necesare, aliniindu-se astfel obiectivului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi UNICEF de reducere sub 3 la mie a mortalităţii copiilor copiilor cu vârsta sub 5 ani din cauza pneumoniei, până în anul 2025.

Trebuie însă precizat că incidenţa cazurilor de pneumonie la copiii sub 5 ani depinde în mare măsură de factori de risc precum malnutriţia, poluarea aerului din interiorul locuinţei şi nevaccinarea.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor

În fiecare an, începând din 2016, la data de 5 noiembrie este marcată Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor.

„În ultimele două decenii, tsunami-urile au reprezentat aproape 10 la sută din pierderile economice cauzate de dezastre, ceea ce a determinat o încetinire a dezvoltării, în special a ţărilor care au ca limite Oceanul Indian şi Oceanul Pacific”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit www.un.org.

Tsunami-urile sunt fenomene naturale rare, însă ele pot fi distrugătoare. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de cazuri provocate de aceste imense valuri. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunami-ul care a avut loc în urma seismului din Oceanul Indian produs la 26 decembrie 2004, în apropierea coastei de vest a insulei Sumatra. Cutremurul, cu o magnitudine de peste 9,0 grade pe scara Richter şi cu epicentrul localizat la o adâncime de 40 de kilometri în ocean, a generat valuri uriaşe. Acestea au afectat 14 ţări din Oceanul Indian, cele mai grav lovite fiind Indonezia, Sri Lanka, India şi Thailanda, şi au făcut peste 227.000 de morţi. Totodată, peste un milion de case au fost distruse.

Pe 28 septembrie 2018, un cutremur cu magnitudinea 7,5 şi tsunami-ul care a urmat au devastat oraşul Palu, situat pe coasta de vest a insulei Sulawesi, şi împrejurimile sale, provocând moartea a cel puţin 2.073 de persoane, 4.612 fiind rănite şi 214.925 sinistrate. Au fost distruse peste 70.000 de locuinţe şi şapte poduri, iar căile rutiere s-au surpat în 168 de zone. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a veganismului

Ziua mondială a veganismului este sărbătorită în fiecare an la data de 1 noiembrie.

Termenul „vegan” a fost creat în 1944 de către Donald Watson (1910-2005), cofondatorul Societăţii Vegane (The Vegan Society) din Marea Britanie.

Veganismul este un mod de viaţă care încearcă să excludă, pe cât posibil şi practic, toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, se arată pe site-ul https://www.vegansociety.com.

Societatea Vegană a fost înregistrată la început ca una de binefacere, în august 1964, pentru ca în decembrie 1979 să devină o societate cu răspundere limitată. Definiţia veganismului şi a obiectivelor caritabile ale societăţii au fost modificate şi perfecţionate de-a lungul anilor. Din 1988 şi până în zilele noastre veganismul a rămas definit ca o filosofie şi un mod de viaţă care încearcă să excludă – pe cât posibil şi practic – toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, şi care, prin extensie, promovează dezvoltarea şi utilizarea alternativelor, în beneficiul animalelor, al oamenilor şi al mediului.

O dietă vegană este foarte diversă şi cuprinde tot felul de fructe, legume, nuci, cereale, seminţe, fasole şi legume, toate acestea putând fi preparate în nenumărate combinaţii. Astfel, veganii pot consuma, spre exemplu, curry, prăjituri, pateuri, pizza etc., toate acestea preparate din ingrediente pe bază de plante.

Veganii evită exploatarea animalelor indiferent de scop, compasiunea fiind un motiv de bază. De la accesorii şi lucruri de îmbrăcat până la articole folosite pentru machiaj, produsele de origine animală şi produsele testate pe animale se găsesc pretutindeni, totuşi, în zilele noastre, pentru toate acestea există alternative accesibile şi uşor de obţinut. De asemenea, veganii nu susţin exploatarea animalelor sub nicio formă şi prin urmare ei evită să viziteze grădini zoologice sau acvarii, sau să ia parte la curse de câini sau de cai. O bună alternativă pentru vegani o reprezintă vizitarea şi susţinerea sanctuarelor de animale care reprezintă un adăpost sigur şi care oferă dragoste şi căldură animalelor salvate.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (World Stroke Day) este marcată anual, la 29 octombrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra riscurilor producerii unui accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o problemă medicală complexă, care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, de loc sau de timp. AVC-ul se produce atunci când se opreşte fluxul sangvin dintr-o arteră importantă care irigă creierul. Poate fi de trei tipuri: ischemic (care apare din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră); hemoragic (determinat de o ruptură a peretelui unui vas de sânge din creier, ducând astfel la acumularea sângelui intracerebral şi blocând transportul de oxigen şi substanţe nutritive) şi ischemic tranzitor (denumit uneori accident vascular cerebral minor sau „mini AVC”, atunci când semnele unui AVC sunt prezente, dar dispar în maxim 24 de ore), notează site-ul https://stop-avc.ro.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) avertizează, pe site-ul dedicat acestei zile, www.worldstrokecampaign.org, că anul acesta circa 14,5 milioane de persoane vor suferi un AVC, iar 5,5 milioane îşi vor pierde viaţa. Pe de altă parte, la nivel mondial, 80 milioane de persoane au supravieţuit unui AVC. Din anul 2010, accidentul vascular cerebral este declarat drept o urgenţă de sănătate publică la nivel global de WSO, notează site-ul cnas.ro.

În prezent, accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global şi a doua cauză de mortalitate. Supravieţuitorii unui AVC se confruntă cu probleme dintre cele mai diverse, de la disfuncţii fizice la dificultăţi de vorbire, de orientare, pierderi de memorie sau tulburări comportamentale, cu efecte pe termen mai scurt sau mai lung, în funcţie de care parte a creierului este afectată şi de cât de repede se intervine. Accesul rapid la servicii medicale salvează vieţi şi creşte considerabil gradul de recuperare.

România are cea mai mare mortalitate cauzată de accidentele vasculare cerebrale din Europa, iar un român din şase va suferi un AVC, relevă un studiu privind evoluţia bolii, citat de Societatea Naţională de Radiologie Intervenţională din România. Reprezentanţii SNRIR precizează, în comunicatul citat anterior, că în România incidenţa bolii a crescut „îngrijorător” în rândul persoanelor tinere, cu vârste de peste 20 de ani. „Patru români mor în fiecare oră din cauza AVC.

Până la 90% dintre accidentele vasculare ar putea fi prevenite acordând o atenţie deosebită factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, dieta, fumatul şi exerciţiile fizice. Acţiunile de prevenţie ar contribui nu numai la scăderea numărului de AVC-uri, ci şi la reducerea bolilor cardiovasculare, a cancerului, a diabetului etc.