Ziua Mondiala a Postei

În urmă cu peste 140 de ani, la Berna, 22 de state au semnat actul de naştere al Uniunii Poştale Universale (UPU). Printre ţările prezente s-a aflat şi România, reprezentată de directorul general al Poştelor şi Telegrafului, George Lahovary. Astăzi, UPU este un organism aparținând Organizației Națiunilor Unite, la care sunt afiliate administrații poștale din 190 de țări. În anul 1969, Congresului UPU, desfășurat la Tokyo, a declarat 9 octombrie Ziua Mondială a Poștei.

Din cele mai vechi timpuri, “serviciile poştale” au existat sub forma solilor sau mesagerilor care străbăteau distanţe lungi călare sau pe jos. În anii 1600 şi 1700, multe ţări aveau sisteme poştale naţionale şi intrau în acorduri bilaterale între naţiuni, care prevedeau schimburi de corespondenţă. Primul oficiu poştal din lume a fost înfiinţat în 1712, în Sanquhar, un mic oraş din sudul Scoţiei, care funcţionează şi astăzi. Iniţial, poştaşii duceau corespondenţa călare, iar mai târziu au apelat la trăsuri. Au urmat oficiile poştale din Stockholm (Suedia) şi Santiago (Chile), în 1772.

(w400) Universal

Câteva din cele mai incredibile scrisori

Fidel Castro i-a scris lui Franklin D. Roosevelt

(w300) Scrisoarea

Fidel Castro, în vârstă de 12 ani, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin D. Roosevelt, în care i-a cerut 10 dolari, oferindu-se să-i arate unde se află, în Cuba, minele de fier.

Scrisoarea Reginei către Eisenhower

(w380) Scrisoarea

În 1957, după cinci ani de domnie, Regina Elizabeta a II-a făcut prima vizită de stat în America, ca oaspete al preşedintele Dwight D. Eisenhower. Doi ani mai târziu, Regina l-a primit pe acesta, împreună cu soţia, la Castelul Balmoral din Scoţia. Ceea ce s-a discutat în spatele acelor uşi închise este necunoscut, dar putem fi siguri că preşedintele Eisenhower s-a indragostit de biscuiţii reginei. După cinci luni, Regina i-a trimis propria reţetă.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a educaţiei

Ziua mondială a educaţiei este sărbătorită în fiecare an la 5 octombrie, începând cu anul 1994.

Desemnată de UNESCO, această zi marchează semnarea, în 1966, a ”Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Această recomandare, alături de cea „privind învăţământul superior” din 1997, constituie principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la scară globală, aşa cum arată şi site-ul en.unesco.org.

Pentru ca principiile celor două recomandări să fie respectate de fiecare stat în parte şi pentru ca această zi să fie recunoscută şi sărbătorită la nivel internaţional, federaţia globală a Uniunii Sindicatelor Cadrelor Didactice ”Education International” a lansat la 5 octombrie 1994 o campanie de promovare a meritelor cadrelor didactice şi a contribuţiei aduse de acestea în procesul educaţional, la nivel mondial.

Totodată, pentru a recompensa performanţele profesorilor, a fost instituit, în anul 2008, Premiul Hamdan. Acesta este acordat din doi în doi ani şi constă în suma de 300.000 de dolari americani, împărţi între trei laureaţi ale căror proiecte îşi propun să îmbunătăţească performanţele şi eficienţa profesorilor. Numele distincţiei vine de la susţinătorul proiectului, S.A Sheikh Hamdan Bin Rashid Al-Maktoum, viceprim-ministru al Emiratelor Arabe Unite (1971-1973).

În anul 2016, când s-au împlinit 50 de ani de la adoptarea „Recomandării privind statutul profesorilor”, Ziua mondială a educaţiei s-a sărbătorit pentru prima dată în cadrul unei noi agende mondiale, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Adoptată de ONU în septembrie 2015, aceasta garantează o educaţie de calitate şi subliniază că, pentru atingerea acestui obiectiv, este nevoie nu numai de creşterea substanţială a numărului de cadre didactice calificate, ci şi de motivarea acestora, prin valorizarea muncii lor. Se estimează că până în 2030 vor fi necesare 3,2 milioane de cadre didactice suplimentare pentru a asigura învăţământul primar universal, şi încă 5,1 milioane de profesori, pentru asigurarea învăţământului secundar general (gimnazial).

În anul 2017, când s-au împlinit 20 de ani de la „Recomandarea UNESCO privind statutul cadrelor didactice din învăţământul superior”, Ziua mondială a educaţiei a fost sărbătorită sub sloganul „Predarea în libertate, împuternicirea profesorilor”, reluând tema din 2015.

În ţara noastră Ziua mondială a educaţiei este marcată distinct de Ziua învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul de atunci al Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi de cei doi lideri ai sindicatelor din învăţământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ) şi Marius Nistor (Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”). AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a zâmbetului

Ziua mondială a zâmbetului (World Smile Day) este aniversată, anual, în prima zi de vineri a lunii octombrie, în anul 2020 fiind marcată la data de 2 octombrie.

Ziua mondială a zâmbetului a fost marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Harvey Ball, Worcester. În acelaşi an, Harvey Ball a fondat şi World Smile Corporation, care avea să fie sponsorul anual al evenimentului internaţional. Scopul acestei organizaţii este să promoveze Ziua mondială a zâmbetului, inclusiv prin intermediul internetului şi platformelor de socializare, încurajând zâmbete şi fapte bune peste tot în lume.

În 1963, artistul american Harvey Ball crease imaginea „faţă zâmbitoare” (smiley face), reprezentând un buton galben cu două puncte şi o paranteză „închisă”, pe care, în prezent, oamenii de peste tot din lume o folosesc cu scopul de a-şi exterioriza emoţiile pozitive. Harvey Ball a realizat această imagine pornind de la premisa că toţi oamenii ar trebui să acorde cel puţin o zi dintr-un an pentru a zâmbi, a face gesturi frumoase şi a-i face pe alţii să zâmbească.

În numeroase oraşe din Europa, Asia, America de Nord şi America de Sud, se organizează în fiecare an manifestări care includ spectacole cu clovni, picturi pe faţă, prezentări de poveşti, teatru de păpuşi, concursuri de baloane, manifestări care să stârnească zâmbete etc. Organizatorii încurajează, de asemenea, pe toată lumea să facă fotografii sau video-uri de la evenimentele locale organizate cu ocazia Zilei mondiale a zâmbetului şi să le posteze pe reţelele de socializare cu tag-ul World Smile Day.

În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.

Deşi pentru mulţi, zâmbetul este un simbol al plăcerii, sociabilităţii, fericirii sau amuzamentului, totuşi nu orice fel de zâmbet ar trebui să fie astfel interpretat. De pildă, neurologul francez Guillaume Duchenne (1806-1875) a descoperit că zâmbetul autentic angajează atât muşchii aflaţi în zona gurii, cât şi pe cei din zona ochilor. Zâmbetul doar ”din buze” este, aşadar, doar un surâs prefăcut, ce poate semnaliza în cel mai bun caz politeţe sau intenţii nu tocmai prietenoase.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a creierului

Ziua mondială a creierului este sărbătorită la 22 iulie, în fiecare an fiindu-i atribuită o temă diferită. Alegerea datei corespunde cu fondarea Federaţiei Mondiale de Neurologie, la 22 iulie 1957. În al 62-lea an de activitate, organizaţia îşi concentrează eforturile asupra migrenei, o afecţiune omniprezentă şi debilitantă, evidenţiază www.wfneurology.org.
În 2019, Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) a încheiat un parteneriat cu Societatea Internaţională de Cefalee (International Headache Society – IHS) pentru susţinerea celei de-a cincea aniversări a Zilei mondiale a creierului.

În acest an, Ziua mondială a creierului este dedicată creşterii conştientizării cu privire la migrenă. Astfel, Federaţia Mondială de Neurologie se dedică promovării de informaţii elocvente despre cea mai comună afecţiune a creierului din lume.

“Migrena afectează una din şapte persoane şi, alături de alte tulburări de acest fel, este una din cele mai frecvente cauze de dizabilitate la nivel mondial”, a explicat preşedintele Zilei mondiale a creierului, profesorul Tissa Wijeratne.

“Lipsa susţinerii cercetării şi a publicaţiilor în acest domeniu în ţările cu venituri scăzute până la cele cu venituri medii este dezamăgitoare şi alarmantă. În aceste ţări trăiesc aproape două treimi din populaţia lumii. Iar situaţia în ţările cu venituri ridicate încă necesită un progres semnificativ”, a mai subliniat profesorul Tissa Wijeratne. În ciuda impactului său generalizat, “migrena continuă să fie sub-recunoscută, subdiagnosticată şi subtratată”, notează www.wfneurology.org. Din cauza lipsei educaţiei în medicina cefaleei, nu este un lucru ieşit din comun ca furnizorii de sănătate să ducă lipsă de instrumente necesare diagnosticării şi tratării eficiente a pacienţilor. Ca rezultat, majoritatea pacienţilor nu primesc ajutorul de care au nevoie.

“Migrena primeşte mai puţină finanţare pentru cercetare decât majoritatea afecţiunilor grele din lume”, spune secretarul general al WFN, profesorul Wolfgang Grisold. “Acordarea îngrijirii adecvate şi bazată de cercetări ar schimba radical povara migrenei. Sunt necesare standarde îmbunătăţite de îngrijire, astfel încât toţi să poată avea acces la tratament indiferent de situaţia financiară, gen, cultură sau localizare”, a mai adăugat Wijeratne.

Migrena reprezintă o boală neurologică caracterizată prin dureri severe de cap, tulburări cognitive, greaţă, vărsături, ameţeală, vertij, sensibilitate la lumină, sunete şi atingere. Este, de asemenea, asociată cu alte afecţiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boli cardiace, epilepsie, depresie, durere cronică, printre altele. Pentru ca pacienţii să găsească ajutor şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii, diagnosticul precoce şi accesul la un tratament eficient sunt vitale.

În 2019, campania desfăşurată în social media cu ocazia Zilei mondiale a creierului încurajează oamenii din întreaga lume să vorbească despre ”adevărul dureros” (The Painful Truth) al migrenei, folosind hashtag-urile #worldbrainday şi #thepainfultruth. Pacienţi, profesionişti din sănătate, activişti şi îngrijitori sunt chemaţi să ia parte la webinarul World Brain Day de pe 22 iulie, în intervalul orar 17.00-18.00 (ora României) pentru a împărtăşi informaţii despre migrenă. În timpul prezentării de 60 de minute, experţi-cheie în această afecţiune vor oferi dezvăluiri vitale despre această boală şi vor evidenţia o strategie pentru tratarea tuturor pacienţilor.

WFN a încheiat parteneriate şi cu asociaţiile naţionale de neurologie. Aproximativ 120 de organizaţii din întreaga lume participă la iniţiativa de creştere a conştientizării sănătăţii creierului, iar Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN) se numără printre acestea, anunţă site-ul organizaţiei www.afectiuni-neurodegenerative.ro.

Conform informaţiilor prezentate de APAN, Federaţia Europeană a Asociaţiilor Neurologice (#EFNA) găzduieşte evenimente în patru capitale ale Uniunii Europene, inclusiv în Bucureşti. Scopul acestor evenimente este de a afla ceea ce contează cel mai mult pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice şi de a discuta despre modul în care acest lucru poate fi mai bine integrat în politica şi procesul decizional atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE. Evenimentul de la Bucureşti, din 22 iulie, se adresează reprezentanţilor oficiali ai asociaţiilor de pacienţi din domeniul neurologiei din România şi include experienţe ale pacienţilor, discuţii despre advocacy şi activităţi de sensibilizare. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a ciocolatei

Ziua mondială a ciocolatei este aniversată la 7 iulie, această dată indicând momentul introducerii în Europa, în 1550, a băuturii pe bază de cacao.

Istoria deliciilor pe bază de cacao nu este atât de bine cunoscută. Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani. Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, cum ar fi aztecii şi mayaşii, notează www.worldcocoafoundation.org. De altfel, arborele de cacao este originar din bazinul Amazonului şi alte zone tropicale din America de Sud şi America Centrală.

Cuvântul modern ”ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: ”xocolatl”, care în traducere directă înseamnă ”apă fierbinte” şi ”cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase – evidenţiază sursa citată.

Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată, notează www.chocolate.org.

Ciocolata solidă a apărut pe piaţă în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor

În fiecare an, la data de 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor.

Instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) în anul 2002, Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor are scopul de a atrage atenţia asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra măsurilor care trebuie luate pentru a elimina această practică.

Evenimentul din acest an se desfăşoară prin intermediul unei campanii virtuale şi este organizat în comun de Marşul Global împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor şi Parteneriatul Internaţional pentru Cooperare împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor în Agricultură – IPCCLA.

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor 2020 se concentrează pe impactul crizei asupra exploatării prin muncă a copiilor. Criza poate face ca milioane de copii vulnerabili să ajungă în situaţia exploatării prin muncă. Deja, se estimează că 152 de milioane de copii sunt în această situaţie, din care 73 de milioane sunt implicaţi în activităţi periculoase. Aceşti copii sunt în prezent supuşi unui risc şi mai crescut de a se confrunta cu situaţii şi mai dificile şi cu intervale de muncă şi mai lungi, notează site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite – www.un.org.

Africa se situează pe primul loc în topul regiunilor în ceea ce priveşte procentul (o cincime) cât şi numărul absolut al copiilor exploataţi prin muncă (72 de milioane). În termeni de incidenţă, 5% dintre copii sunt implicaţi în exploatarea prin muncă în cele două Americi, 4% în Europa şi Asia Centrală şi 3% în Statele Arabe.

Exploatarea prin muncă se concentrează în principal în sectorul agricol (71%), incluzând pescuitul, exploatarea forestieră, zootehnia şi acvacultura, urmând apoi serviciile (17%) şi sectorul industrial, inclusiv minerit (12%).

Anul 2021 a fost declarat Anul Internaţional pentru Eliminarea exploatării prin muncă a copiilor.

Încă de la fondarea sa, în anul 1919, OIM şi-a stabilit ca principal obiectiv eliminarea exploatării prin muncă a copiilor. OIM a adoptat şi supraveghează standardele de muncă ce includ conceptul de vârstă minimă de angajare sau de muncă. În acest sens, Convenţia nr. 138 din anul 1973 prevede ca vârsta minimă de angajare să nu fie mai mică decât vârsta la care se încheie învăţământul obligatoriu. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a mediului înconjurător

În fiecare an, la data de 5 iunie este marcată Ziua mondială a mediului înconjurător. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi o rezoluţie care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Fiecare ediţie a Zilei mondiale a mediului înconjurător are la bază o temă, recomandată de UNEP. Prin marcarea acestei zile, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.

Transmiterea bolilor, precum noul coronavirus, între animale şi oameni (zoonoze) ameninţă dezvoltarea economică, bunăstarea animalelor şi a oamenilor, şi integritatea ecosistemului.

Alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi clima care face planeta noastră locuibilă – toate îşi au originea în natură. De exemplu, în fiecare an, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul din atmosferă, iar un copac ajuns la maturitate ne curăţă aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon şi eliberând în schimb oxigenul. În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă natura, oamenii încă o maltratează. 

În contextul unei lumi post-COVID-19, tema din acest an este un prilej de a evidenţia nevoia de a reconstrui mai bine, în armonie cu natura de care depind ecosistemele şi sănătatea noastră. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a bicicletei

Ziua mondială a bicicletei este sărbătorită, în fiecare an, la data de 3 iunie, conform site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), www.un.org.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 12 aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare de la New York, prin care se sărbătoreşte la 3 iunie, în toată lumea, Ziua mondială a bicicletei, precizează https://ecf.com, site-ul Federaţiei Europene a Cicliştilor (ECF).

Rezoluţia a fost adoptată prin consens de 193 de state membre ale ONU. Prin Rezoluţie sunt invitate toate statele membre ale ONU şi părţile interesate să celebreze şi să promoveze conştientizarea unei Zile mondiale a bicicletei. Declaraţia încurajează statele membre să acorde o atenţie deosebită bicicletei în strategiile de dezvoltare şi să includă bicicleta în politicile şi programele internaţionale, regionale, naţionale şi subnaţionale.

Alianţa Mondială a Ciclismului (WCA) şi Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF) au salutat rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele două organizaţii făcând lobby pentru o Zi mondială a bicicletei, încă din 2016. Secretarul General al WCA şi ECF, Bernhard Ensink, a declarat, cu acel prilej, că bicicleta reprezintă „o sursă de beneficii sociale, economice şi de mediu – şi aduce oamenii împreună”. El a precizat, conform https://ecf.com, că Rezoluţia ONU este o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă.  

În acelaşi timp, cele două organizaţii, WCA şi ECF, apreciază munca extraordinară a lui Leszek Sibilski, profesor de sociologie la Colegiul Montgomery din Maryland, SUA şi a studenţilor săi, care au făcut o campanie susţinută pentru #WorldBicycleDay.

În decembrie 2017, Sibilski a fost îndrumat către Misiunea Permanentă a Turkmenistanului la ONU, iar reprezentanţii acesteia au fost de acord să prezinte în faţa Adunării Generale ONU propunerea pentru o Zi mondială a bicicletei. Alături de Turkmenistan, iniţiativa a mai fost susţinută de către 56 de state membre ale ONU, conform site-ului Băncii Mondiale, www.worldbank.org.

Alianţa Mondială a Ciclismului, lansată ca o iniţiativă a Federaţiei Europene a Cicliştilor la conferinţa Velo-city 2014 din Adelaide, Australia, este o reţea globală de organizaţii neguvernamentale şi ale societăţii civile, cu un interes substanţial în promovarea ciclismului. Obiectivul principal al reţelei nu este numai să promoveze ciclismul ca mijloc de transport în cadrul instituţiilor internaţionale, cum ar fi ONU, OCDE / ITF, Banca Mondială, dar şi să promoveze şi să sprijine schimbul de cunoştinţe, expertiză şi cooperare între asociaţii de ciclism şi organizaţii din întreaga lume. În prezent, WCA are peste 100 de membri din toate continentele.

Federaţia Europeană a Cicliştilor are peste 80 de membri din peste 40 de ţări europene şi îşi propune să unească asociaţiile cicliştilor din întreaga lume, oferindu-le o structură la nivel internaţional.

În timpul carantinei cauzate de pandemia de COVID-19, ciclismul s-a dovedit a fi cel mai sigur şi cel mai eficient mod de transport, se arată pe https://ecf.com. Federaţia Europeană a Cicliştilor a făcut o serie de recomandări autorităţilor europene, naţionale şi locale pentru promovarea ciclismului, sub titulatura: „Ciclism, dincolo de criză”. Printre acestea: realizarea unei infrastructuri bine concepute pentru biciclete, prin aşa-numitele „benzi COVID”; reducerea vitezei de circulaţie pentru maşini în oraşe la 30 km/h; crearea de către instituţiile europene a unui fond pentru bicicletele electrice, de cinci miliarde de euro, etc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a albinelor

Ziua mondială a albinelor este marcată, în fiecare an, la 20 mai pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, potrivit www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro. Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii …Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”

Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, potrivit www.publika.md. Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii

Ziua de 8 mai a fost declarată, în 1859, drept Ziua mondială a Crucii Roşii de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut în 1859, la iniţiativa lui Henry Dunant (1828-1910), un om de afaceri elveţian, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, care a făcut 40.000 de victime.

Semiluna Roşie a fost adoptată la Convenţia din 1929. Având în vedere că există ţări în care nici crucea roşie, nici semiluna roşie nu ar putea fi utilizate, deoarece nu sunt acceptate de populaţia locală, în 2005, statele au adoptat un nou simbol de protecţie – Cristalul (rombul) Roşu.

În prezent, folosirea emblemei este guvernată de ”Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale”.

În Primul Război Mondial, la chemarea Crucii Roşii Române, însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. 

În prezent, Federaţia are 186 de Societăţi membre, peste 105 milioane de voluntari şi peste 300.000 de angajaţi care oferă ajutor pentru aproximativ 233 de milioane de beneficiari.

Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (FICR) conduce şi organizează, în strânsă cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.