Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste

Instituirea zilei de 14 mai ca moment de comemorare a celor care au suferit în temniţele comuniste a început printr-un demers al unui grup de parlamentari, devenind lege (nr. 127) la 16 mai 2017. A fost marcată pentru prima dată pe 14 mai 2018.

Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cel mai mare val de arestări politice din istoria României (noaptea de 14 mai 1948). Zeci de mii de tineri, foarte mulți dintre ei studenți, au fost arestați în acea noapte, în baza unui plan al autorităților comuniste, umplând pușcăriile și lagărele de exterminare.

De altfel, expunerea de motive a Legii 127/2017 menționează că data a fost inspirată tocmai din acest eveniment istoric.

În Maramureș, la Sighetu Marmației, este una dintre cele mai mari închisori politice din România, acolo unde au fost încarcerate elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste.

În 1977, închisoarea a fost dezafectată și transformată în fabrică de mături, apoi în depozit de sare.

În prezent, ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fiind declarată monument istoric.

Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua naţională a inimii

Ziua naţională a inimii este marcată anual în România, la data de 4 mai, fiind instituită în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Boala cardiovasculară este situată pe locul I în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, publicată pe site-ul heartcharter.org. 

Conform Societăţii Române de Hipertensiune, în ţara noastră, bolile cardiovasculare determină peste 62% din totalul deceselor, precizează site-ul www.edumedical.ro.

Specialiştii au constatat că, la nivel naţional, mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer, aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional fiind provocate de boli cardiovasculare, faţă de 19% provocate de cancer.

„Fă-i inimii tale o promisiune! Promite-i că o să mănânci mai sănătos, că o să faci mai multă mişcare şi că o să-ţi încurajezi şi copiii să-ţi urmeze exemplul, că o să renunţi la fumat şi că o să-ţi faci controale medicale periodice! De ce? Pentru că la ora actuală bolile cardiovasculare sunt principalul ucigaş din lume şi din România! 31% din decesele din întreaga lume, adică 17,7 milioane pe an, sunt produse de aceste boli. Fiecare a şaptea persoană, adică în total peste 1,1 miliarde de oameni, are hipertensiune, dar o jumătate dintre cei afectaţi nici măcar nu îşi cunosc această problemă. Doar o cincime dintre hipertensivi ţin sub control afecţiunea care poate avea complicaţii grave: infarctul miocardic, atacul vascular cerebral, insuficienţa renală etc.”, atenţionează site-ul www.cnas.ro.

În actualele condiţii, ale pandemiei COVID-19, site-ul www.cardioportal.ro face câteva precizări şi oferă sfaturi menite să ajute şi să protejeze persoanele cu boli cardiovasculare: mâncaţi regulat şi sănătos, mâncarea sănătoasă vă aduce un aport de vitamine şi minerale care vă ajută în combaterea stării de nelinişte; cerealele, fructele şi legumele (de toate culorile) vă vor ajuta în reducerea nivelurilor de anxietate, evitaţi prăjiturile, biscuiţii, ciocolata, alcoolul; beţi multă apă (ceai); faceţi exerciţii fizice (deşi trebuie să păstrăm o distanţă socială, asta nu înseamnă că nu putem ieşi din casă, la plimbare, sau că nu putem face exerciţii aerobice uşoare, evitând zonele aglomerate); comunicaţi virtual – prin telefon, Facetime/Skype – cu membrii familiei sau cu prietenii, măcar o dată pe zi, pentru a vă muta gândul de la situaţia actuală; ocupaţi-vă timpul cu treburi casnice – gătit, ordine în dulapuri, grădinărit); ascultaţi muzică, citiţi o carte, completaţi rebusuri, tricotaţi, pictaţi etc; evitaţi expunerea la mesaje media cu impact emoţional negativ (nu urmăriţi ştirile la radio, la televizor sau pe telefon/calculator decât o dată pe zi). AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua națională a României

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.

În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.[4] Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.

Legea adoptată în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională.

Alegerea zilei de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere politică.

Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, primul ministru de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Ion Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.