Ziua internaţională a persoanelor vârstnice

Ziua internaţională a persoanelor vârstnice este marcată în fiecare an, la 1 octombrie. pentru promovarea drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii.

Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106, sărbătoarea vârstnicilor a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confrunta populaţia în vârstă în secolul al XXI-lea, precum şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate vârstele.

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%.

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale. În ţara noastră, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente – care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală – beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale – cămine pentru persoane vârstnice.

Anul 2020 marchează cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice, în contextul pandemiei COVID-19 ce provoacă temeri şi suferinţe persoanelor în vârstă din întreaga lume. Dincolo de impactul său imediat asupra sănătăţii, pandemia pune persoanele în vârstă într-un risc mai mare de sărăcie, discriminare şi izolare. Aşadar, în acest an, Ziua internaţională a persoanelor vârstnice va evidenţia contribuţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii în general la sănătatea persoanelor în vârstă în special, cu o recunoaştere specială a profesiei de asistent medical, potrivit www.un.org. De asemenea, va promova „Deceniul îmbătrânirii în condiţii bune de sănătate (2020-2030)”, o oportunitate de a reuni guverne, societatea civilă, agenţiile internaţionale, profesioniştii, mediul academic, mass-media şi sectorul privat, în vederea organizării de acţiuni pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor în vârstă, a familiilor acestora şi a comunităţilor în care trăiesc. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi

La 3 decembrie este marcată, în fiecare an, Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi („International Day of People with Disability”) pentru a promova şi implementa programele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste categorii sociale defavorizate.

Tema aleasă în 2019 pentru Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi este „Promovarea participării persoanelor cu dizabilităţi şi a conducerii acestora: luarea de măsuri în cadrul Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030” („Promoting the participation of persons with disabilities and their leadership: taking action on the 2030 Development Agenda”), menţionează site-ul ONU, https://www.un.org.

Marcarea acestei zile are ca obiectiv promovarea unei mai bune înţelegeri în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi şi susţinerea demnităţii, a drepturilor şi a bunăstării acestora. Este, totodată, o ocazie pentru o schimbare de atitudine faţă de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce priveşte implicarea lor în diverse sfere de activitate.

Conform site-ului ONU, Agenda 2030 se angajează să „nu lase pe nimeni în urmă”. „Persoanele cu dizabilităţi, atât în calitate de beneficiari, cât şi ca agenţi ai schimbării, pot accelera procesul de dezvoltare incluzivă şi durabilă şi pot promova o societate rezistentă pentru toţi, inclusiv în contextul reducerii riscului de dezastre şi a acţiunii umanitare şi al dezvoltării urbane. Guvernele, persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile reprezentative, instituţiile academice şi sectorul privat trebuie să funcţioneze ca o ‘echipă’ pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, menţionează sursa citată.

Această zi a fost proclamată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1992, prin rezoluţia 47/3, pentru a marca încheierea Deceniului Naţiunilor Unite dedicat persoanelor cu dizabilităţi (1983-1992).

Bazându-se pe multe decenii de activitate a ONU în domeniul dizabilităţilor, Convenţia privind drepturile persoanelor cu handicap, adoptată în 2006, şi semnată de 180 de ţări, promovează drepturile şi bunăstarea persoanelor cu dizabilităţi în vederea implementării Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din anul 2030 şi a altor cadre internaţionale de dezvoltare, cum ar fi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre, Carta privind incluziunea persoanelor cu handicap în acţiunile umanitare, Noua Agendă Urbană şi Agenda de acţiune de la Addis Abeba privind finanţarea pentru dezvoltare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că, în prezent, peste un miliard de oameni, circa 15% din populaţia lumii, trăieşte cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceştia provenind din ţările în curs de dezvoltare, iar 50% neavând acces la sistemul de îngrijire medicală. O statistică îngrijorătoare este şi aceea care arată că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi sunt copii, iar probabilitatea ca aceştia să se confrunte cu violenţa este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a persoanelor dispărute

Anual, la data de 30 august, se marchează Ziua internaţională a persoanelor dispărute.

La 21 decembrie 2010, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 65/209, prin care şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de creşterea fenomenului dispariţiilor forţate în diferite regiuni ale lumii, ce presupune arestarea, detenţia şi răpirea de persoane împotriva voinţei lor, dar şi faţă de numărul tot mai mare de rapoarte cu privire la hărţuirea, maltratarea şi intimidarea martorilor sau a rudelor persoanelor date dispărute, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceste fapte reprezintă o încălcare deosebit de gravă a drepturilor omului şi fac obiectul unei infracţiuni internaţionale.

Totodată, Adunarea Naţiunilor Unite a salutat, prin aceeaşi rezoluţie, şi intrarea în vigoare a Convenţiei internaţionale pentru protecţia tuturor persoanelor împotriva dispariţiilor forţate, adoptată la 20 decembrie 2006, şi a decis declararea zilei de 30 august drept Ziua internaţională a persoanelor dispărute. Această zi a fost marcată pentru prima dată în 2011.

Prin marcarea acestei zile, Organizaţia Naţiunilor Unite atrage atenţia, în special, asupra hărţuirii apărătorilor drepturilor omului, a rudelor victimelor, a martorilor şi a avocaţilor acestora. Susţine, de asemenea, necesitatea unei atenţii speciale, care trebuie acordată anumitor grupuri de oameni deosebit de vulnerabile, precum copiii şi persoanele cu handicap.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.