Ziua mondială a osteoporozei

La 20 octombrie, este marcată ziua mondială a osteoporozei.

Supranumită „hoțul tăcut”, boala a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate publică, având consecințe majore în rândul populației planetei.

Cele mai grave și mai frecvente fracturi osoase sunt cele ale coloanei vertebrale și ale șoldului.

La nivel mondial, osteoporoza afectează estimativ 200 milioane de femei, cu precădere după vârsta de 55 de ani, anume după instalarea menopauzei.

Diferiți factori contribuie la menținerea sănătății oaselor și la prevenirea afecțiunii, între care un stil de viață sănătos și administrarea tratamentului pentru cei cu risc ridicat.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua europeană împotriva traficului de persoane

Ziua europeană împotriva traficului de persoane este marcată, anual, la data de 18 octombrie.

Traficul de persoane este sclavia zilelor noastre. Deși legal sclavia a fost abolită în secolul XIX, unele estimări spun că mai mulți oameni sunt astăzi robiți decât acum două secole. Chiar dacă munca forțată încă există în Europa și în țările dezvoltate, principala formă de exploatare este cea sexuală.

18 octombrie este ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane, însă responsabilitatea pentru acest fenomen social nu este doar una guvernamentală. Traficul de persoane privește societatea civilă.

În România, o coaliție de organizații non-guvernamentale s-au mobilizat în scopul creșterii nivelului de conștientizare asupra traficului de persoane prin evenimente, difuzări de documentare sau filme artistice despre traficul de persoane, împărțire de pliante și materiale informative, flash-moburi.

Aproximativ 62% din traficul de persoane din Uniunea Europeană se face în scopul exploatării sexuale iar locul secund e ocupat de traficul prin muncă forțată.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei (ONU)

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei se marchează în fiecare an în data de 17 octombrie, potrivit Rezoluţiei 47/196 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), adoptată la 22 decembrie 1992.

Într-o lume care a ajuns la un nivel fără precedent de dezvoltare economică, mijloace tehnologice şi resurse financiare, faptul că milioane de persoane trăiesc în sărăcie extremă este imoral, arată Organizaţia Naţiunilor Unite (https://www.un.org).

Sărăcia nu este doar o problemă economică, ci mai degrabă un fenomen multidimensional care cuprinde lipsa atât a veniturilor, cât şi a capacităţilor de bază pentru o viaţă demnă. Persoanele care trăiesc în sărăcie se confruntă cu multe privări interrelaţionate, între care: condiţii de muncă periculoase, locuinţe nesigure, lipsa unei alimentaţii sănătoase, acces inegal la justiţie, lipsa puterii politice, acces limitat la îngrijiri medicale.

În acest an se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), la 20 noiembrie 1989. Tratatul stabileşte drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale ale fiecărui copil, indiferent de rasa, religia sau abilităţile lor.

Tema din 2019 privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei, „Acting Together to Empower Children, their Families and Communities to End Poverty” – „Acţionând împreună pentru a împuternici copiii, familiile şi comunităţile lor pentru a pune capăt sărăciei”, are în vedere acest eveniment aniversar.

În 2019 se marchează şi cea de-a 32-a aniversare a apelului la acţiune făcut de părintele Joseph Wresinski, una dintre primele persoane care au evidenţiat această legătură directă între drepturile omului şi sărăcia extremă.

În februarie 1987, Wresinski a făcut un apel la Comisia ONU pentru Drepturile Omului pentru examinarea problemei sărăciei extreme şi a drepturilor omului.

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei reprezintă o oportunitate de a aprecia efortul şi lupta persoanelor care trăiesc în sărăcie, o şansă pentru ca acestea să-şi facă auzite nevoile şi un moment pentru a recunoaşte faptul că oamenii săraci sunt primii care luptă împotriva sărăciei.

Alegerea datei privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei a avut în vedere ziua de 17 octombrie a anului 1987, când peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadéro din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, a violenţei şi a foametei. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a alimentaţiei

Ziua mondială a alimentaţiei este sărbătorită an de an, la data de 16 octombrie.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, data de 16 octombrie reprezentând ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec, notează site-ul , www.fao.org.

Ziua mondială a alimentaţiei prilejuieşte o serie de evenimente organizate cu scopul de a îndeplini cel de-al doilea obiectiv înscris pe Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un program universal de acţiune globală în domeniul dezvoltării durabile, asumat de statele membre ONU la sfârşitul anului 2015. Astfel, Obiectivul nr. 2 (Foamete ”zero”) are în vedere eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile, se arată pe site-ul dezvoltaredurabila.gov.ro.

Anul acesta, Ziua mondială a alimentaţiei promovează adoptarea de măsuri, în toate sectoarele de activitate, pentru a oferi tuturor categoriilor sociale din toate colţurile lumii posibilitatea de a avea acces la hrană de calitate. Ziua mondială a alimentaţiei este marcată în circa 130 de state ale lumii, iar în România a fost instituită, prin Legea nr 47/2016, Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare la aceeaşi dată.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, „studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente”.

Prin Legea nr 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial al României la 1 aprilie 2016, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internaţională a femeilor din mediul rural

Ziua internaţională a femeilor din mediul rural este sărbătorită la 15 octombrie pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale.

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte „rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale”, potrivit www.un.org.

Ideea celebrării, în fiecare an, a unei Zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing, în septembrie 1995. Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Tema din acest an a Zilei internaţionale a femeilor din mediul rural este: „Femeile şi fetele din mediul rural construind rezistenţa la schimbările climatice” („Rural Women and Girls Building Climate Resilience”). Întrucât lumea se confruntă cu o nevoie accentuată de a acţiona împotriva schimbărilor climatice, tema din acest an subliniază rolul important pe care femeile şi fetele de la sate îl joacă în construirea rezistenţei pentru a face faţa crizei climatice.

În timp ce sărăcia extremă a scăzut la nivel global, un miliard de oameni care continuă să trăiască în condiţii inacceptabile de sărăcie sunt puternic concentraţi în zonele rurale. Ratele sărăciei în zonele rurale din majoritatea regiunilor sunt mai mari decât cele din zonele urbane. Cu toate acestea, agricultura de mici dimensiuni produce aproape 80 la sută din produsele alimentare din Asia şi Africa sub-sahariană şi susţine mijloacele de existenţă ale aproximativ 2,5 miliarde de oameni.

Femeile din mediul rural suferă în mod disproporţionat de sărăcie şi se confruntă cu forme multiple de discriminare, violenţă şi nesiguranţă. Cincisprezece ani de eforturi în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) au produs doar îmbunătăţiri marginale în situaţia femeilor din mediul rural.

„Femeile din mediul rural sunt o forţă puternică ce poate conduce la progresul global. Cu ocazia acestei Zile Internaţionale (…), să facem un pas concret către un astfel de viitor, sprijinind femeile şi fetele din mediul rural din întreaga lume”, se arată în mesajul Secretarului general al ONU, António Guterres, cu ocazia Zilei internaţionale a femeilor din mediul rural.

În ţara noastră, Ziua femeii din mediul rural a fost sărbătorită pentru prima dată în 1999, la Moeciu, judeţul Braşov. Asociaţia Naţională a Femeilor din Mediul Rural (ANFMR) a marcat, an de an, această zi prin organizarea mai multor manifestări cu specific tradiţional, în numeroase localităţi din ţară. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a spălatului pe mâini

Cum ne putem feri de cele mai multe boli ?… Spălându-ne pe mâini ! În fiecare an, pe 15 octombrie, marcăm la nivel mondial, Ziua mondială a spălatului pe mâini.

Pentru a creşte gradul de informare privind importanţa şi necesitatea spălatului pe mâini, Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine acţiunile desfăşurate în această zi, acţiuni care au la bază o temă stabilită de Global Handwashing Partnership. Simplul act de spălare al mâinilor cu săpun poate reduce riscul de boli diareice la copii cu până la 47 la sută, potrivit OMS. Spălarea corectă a mâinilor cu săpun este printre cele mai eficiente şi ieftine metode de prevenire ale acestor boli. Spălarea mâinilor are efecte pozitive nu doar asupra sănătăţii şi a nutriţiei, dar şi asupra educaţiei, economie şi a veniturilor proprii.

Acest comportament ne poate asigura sănătatea pe termen lung. Trebuie să învăţăm să ne spălăm corect pe mâini, cu săpun, şi frecvent, astfel încât acest gest să devină un obicei. O igienă corectă ne poate feri de 200 de boli.

Ziua mondială a spălatului pe mâini este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing – PPPHW), o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi al menţinerii sănătăţi publice.

Pentru prima dată, Ziua mondială a spălatului pe mâini a fost marcată în 2008, an care a fost declarat de Naţiunile Unite – Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. 

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a standardizării

Marcată în fiecare an, la 14 octombrie, Ziua mondială a standardizării reprezintă modalitatea prin care este adus un omagiu eforturilor de colaborare a miilor de experţi din întreaga lume care dezvoltă acorduri tehnice voluntare care, apoi, sunt publicate ca Standarde Internaţionale.

Ziua este marcată de toţi factorii implicaţi în activitatea de standardizare, respectiv Organizaţia Internaţională de Standardizare (International Organization for Standardization – ISO), Comisia Electrotehnică Internaţională (The International Electrotechnical Commission – IEC) şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (International Telecommunication Union – ITU), notează https://www.worldstandardscooperation.org.

Obiectivul principal al acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare a importanţei standardizării internaţionale în economia globală şi promovarea rolului Standardelor Internaţionale în toate sectoarele de activitate. Standardele Internaţionale oferă o marcă internaţională de certificare pentru produse, servicii şi sisteme, în scopul asigurării calităţii, siguranţei şi eficienţei. Ele sunt esenţiale pentru facilitarea comerţului internaţional.

Ziua mondială a standardizării a fost celebrată pentru prima oară la 14 octombrie 1970, la iniţiativa lui Faruk Sünter, preşedintele ISO (1968-1970), potrivit www.ansi.org.

Delegaţi din 25 de ţări se reuneau, la 14 octombrie 1946, la Londra, pentru prima oară, în vederea creării unui organism internaţional, dedicat coordonării şi unificării elaborării standardelor. Un an mai târziu, în 1947, era înfiinţată Organizaţia Internaţională de Standardizare – ISO, o organizaţie internaţională independentă şi non-guvernamentală ce dezvoltă şi publică Standarde Internaţionale. ISO reuneşte institutele naţionale de standardizare din peste 162 de ţări, un membru per ţară, cu secretariatul central la Geneva. ISO a publicat peste 19.000 de Standarde Internaţionale şi documente asociate, acoperind aproape orice domeniu, de la tehnologie, la siguranţă alimentară, agricultură şi sănătate. Standardele se elaborează la nivel internaţional, regional şi naţional. Coordonarea activităţilor la aceste trei niveluri este asigurată prin structuri comune şi acorduri de cooperare. Fiecare ţară are propriul sistem naţional de standardizare, iar organismele principale sunt membre ale organismelor regionale sau internaţionale de profil.

Tema din 2019 a Zilei mondiale a standardizării este intitulată ”Standardele video creează o scenă globală”. Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei video au schimbat lumea, au revoluţionat divertismentul, au conectat prieteni şi familii de pe tot cuprinsul globului, au îmbogăţit experienţele de comunicare şi au permis îmbunătăţiri majore în asistenţa medicală şi în educaţie. Inovaţiile din ultimele decenii au determinat un salt imens în calitatea serviciilor video acestea devenind mai accesibile, ajutând oamenii din întreaga lume să îşi împărtăşească poveştile de viaţă în imagini reale, în mişcare. Aceste câştiguri atât în ceea ce priveşte calitatea cât şi accesibilitatea serviciilor video sunt construite pe baza Standardelor Internaţionale.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale.

Potrivit Rezoluţiei 64/200 din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.), 13 octombrie a fost desemnată Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

Această zi reprezintă o oportunitate pentru promovarea unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, precum și pentru conștientizarea efectelor distructive ale dezastrelor, de a împărtăși progresul înregistrat de către diferiți actori (regiuni, țări, organizații etc.) în cadrul eforturilor depuse pentru Reducerea Riscului de Dezastre. Totodată, sunt încurajate noi acțiuni pentru creșterea rezilienței comunităților și a națiunilor în fața dezastrelor.

Este cunoscut faptul că 90% din toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane.

Schimbările climaterice la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor.

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internationala a fetelor

La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 66/170, prin care ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua internaţională a fetelor. Această zi are drept scop recunoaşterea drepturilor şi problemelor cu care se confruntă fetele în întreaga lume.

Ziua internaţională a fetelor promovează drepturile acestora, subliniază inegalităţile de gen şi diversele forme de discriminare şi abuz suferite de tinerele din întreaga lume, tema din acest an desfăşurându-se sub deviza „GirlForce: Unscripted and unstoppable”, potrivit site-ului www.un.org.

În fiecare an, 12 milioane de fete sub 18 ani sunt căsătorite, 130 de milioane de fete din întreaga lume sunt retrase de la şcoală, în timp ce aproximativ 15 milioane adolescente cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani au parte de o experienţă sexuală forţată.

Adolescentele au dreptul la siguranţă, educaţie, sănătate, nu doar în timpul anilor de formare, ci şi în etapa următoare, cea a maturizării. Dacă sunt susţinute în mod eficient în anii adolescenţei, fetele au potenţialul de a schimba lumea atât în perioada adolescenţei, cât şi în cea a maturităţii, ca viitoare mame, mentori sau lideri politici.

O astfel de „investiţie” promite un viitor mai bun, unul în care jumătatea feminină este un partener egal în rezolvarea problemelor legate de schimbările climatice, de conflicte politice, de creşterea economică, de prevenirea bolilor etc. Deşi în ultimii ani s-au făcut progrese în domeniu, acestea trebuie continuate. În ultimii ani, comunitatea globală a înregistrat progrese semnificative în îmbunătăţirea vieţii fetelor. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a vederii

Ziua mondială a vederii („World Sight Day” – WSD) este marcată anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv la 10 octombrie anul acesta.

Această zi reprezintă o manifestare ce vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere. Sloganul de anul acesta, „Vision First”, rezumă angajamentul profesioniştilor de pe orice meridian în vederea utilizării tuturor mijloacelor posibile pentru îngrijirea şi menţinerea vederii sănătoase a populaţiei, potrivit site-ului Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, www.iapb.org.

Scopul Zilei mondiale a vederii este acela de a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra pacienţilor care suferă din cauza lipsei totale a vederii, asupra numărului crescut de probleme oculare şi asupra pacienţilor care au nevoie de ajutor.

Ziua mondială a vederii marchează momentul în care comunitatea internaţională îşi reafirmă angajamentul în direcţia reconsiderării importanţei îngrijirii vederii şi tratării acesteia drept o problemă globală de sănătate publică.

La nivel mondial, peste un miliard de oameni trăiesc cu o deficienţă de vedere, deoarece nu primesc îngrijirea de care au nevoie pentru afecţiuni precum miopia, prezbitismul, glaucomul sau cataracta, arată primul raport mondial dedicat vederii prezentat la Geneva, la 8 octombrie, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Acest raport constată că îmbătrânirea populaţiilor, evoluţia stilului de viaţă şi problemele de acces la îngrijirea oculară, în special în ţările cu venituri mici sau medii, sunt printre principalii factori responsabili de creşterea numărului de persoane cu deficienţe de vedere.

Cel puţin 2,2 miliarde de persoane suferă de deficienţe de vedere sau de cecitate, dintre care peste un miliard prezintă o afecţiune care ar fi putut fi evitată sau încă nu este tratată. Alte constatări majore ale raportului includ: bolile oculare şi deficienţele de vedere nu sunt distribuite în mod uniform: cele mai afectate sunt în general persoanele care trăiesc în mediul rural, persoanele cu venituri mici, femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile etnice şi popoarele indigene.

Este nevoie de aproximativ 14,3 miliarde de dolari pentru a trata miliardul de persoane care suferă de deficienţe de vedere sau de orbire din cauza miopiei, a prezbitismului sau a cataractei.

Potrivit raportului, afecţiunile oftalmologice care pot duce la deficienţe de vedere şi la orbire, cum ar fi cataracta, trachomul sau erorile de refracţie, sunt la baza strategiilor naţionale de prevenire şi a altor strategii privind îngrijirea oculară. Nu trebuie subestimată, de asemenea, importanţa afecţiunilor oftalmologice care nu deranjează vederea, cum ar fi xeroftalmia şi conjunctivita, deoarece acestea reprezintă unul dintre principalele motive de consultare în toate ţările.

Ziua mondială a vederii este marcată şi în România la aceeaşi dată, fiind instituită prin Legea nr. 48/2016.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD-UNPR, PNL şi independenţi, care susţin, în expunerea de motive, că, potrivit statisticilor mondiale, afecţiunile oculare au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, la nivel global, aproximativ 285 milioane de oameni au vederea afectată parţial sau total. „La nivel global, cauzele orbirii sunt următoarele: cataractă (51%), bolile copilăriei (4%), viciile de refracţie (3%), opacitatea corneei (4%), degenerescenţa maculară legată de vârstă (5%) şi glaucom (8%)”, se mai arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul cdep.ro.

Propunerea de lege a fost adoptată de Senat, la 28 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, la 2 martie 2016, legea fiind promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, la 29 martie 2016, şi publicată în Monitorul Oficial al României, la 1 aprilie 2016.

Potrivit Legii nr. 48/2016, Ziua mondială a vederii în România poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de organizaţiile neguvernamentale din domeniul medical, de reprezentanţele României în străinătate, de entităţi medicale publice şi private, prin evenimente dedicate prevenirii afecţiunilor oculare şi orbirii, responsabil de coordonarea acestor activităţi fiind Ministerul Sănătăţii. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.