Ziua naţională a inimii

Ziua naţională a inimii este marcată anual în România, la data de 4 mai, fiind instituită în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Boala cardiovasculară este situată pe locul I în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, publicată pe site-ul heartcharter.org. 

Conform Societăţii Române de Hipertensiune, în ţara noastră, bolile cardiovasculare determină peste 62% din totalul deceselor, precizează site-ul www.edumedical.ro.

Specialiştii au constatat că, la nivel naţional, mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer, aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional fiind provocate de boli cardiovasculare, faţă de 19% provocate de cancer.

„Fă-i inimii tale o promisiune! Promite-i că o să mănânci mai sănătos, că o să faci mai multă mişcare şi că o să-ţi încurajezi şi copiii să-ţi urmeze exemplul, că o să renunţi la fumat şi că o să-ţi faci controale medicale periodice! De ce? Pentru că la ora actuală bolile cardiovasculare sunt principalul ucigaş din lume şi din România! 31% din decesele din întreaga lume, adică 17,7 milioane pe an, sunt produse de aceste boli. Fiecare a şaptea persoană, adică în total peste 1,1 miliarde de oameni, are hipertensiune, dar o jumătate dintre cei afectaţi nici măcar nu îşi cunosc această problemă. Doar o cincime dintre hipertensivi ţin sub control afecţiunea care poate avea complicaţii grave: infarctul miocardic, atacul vascular cerebral, insuficienţa renală etc.”, atenţionează site-ul www.cnas.ro.

În actualele condiţii, ale pandemiei COVID-19, site-ul www.cardioportal.ro face câteva precizări şi oferă sfaturi menite să ajute şi să protejeze persoanele cu boli cardiovasculare: mâncaţi regulat şi sănătos, mâncarea sănătoasă vă aduce un aport de vitamine şi minerale care vă ajută în combaterea stării de nelinişte; cerealele, fructele şi legumele (de toate culorile) vă vor ajuta în reducerea nivelurilor de anxietate, evitaţi prăjiturile, biscuiţii, ciocolata, alcoolul; beţi multă apă (ceai); faceţi exerciţii fizice (deşi trebuie să păstrăm o distanţă socială, asta nu înseamnă că nu putem ieşi din casă, la plimbare, sau că nu putem face exerciţii aerobice uşoare, evitând zonele aglomerate); comunicaţi virtual – prin telefon, Facetime/Skype – cu membrii familiei sau cu prietenii, măcar o dată pe zi, pentru a vă muta gândul de la situaţia actuală; ocupaţi-vă timpul cu treburi casnice – gătit, ordine în dulapuri, grădinărit); ascultaţi muzică, citiţi o carte, completaţi rebusuri, tricotaţi, pictaţi etc; evitaţi expunerea la mesaje media cu impact emoţional negativ (nu urmăriţi ştirile la radio, la televizor sau pe telefon/calculator decât o dată pe zi). AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internaţională a Pompierilor

În fiecare an, la 4 mai este sărbătorită Ziua Internaţională a Pompierilor. Aceasta a fost instituită pentru a recunoaşte şi a onora sacrificiile făcute de pompieri, pentru comemorarea celor aflaţi în serviciul public care au murit în lupta cu flăcările, asigurând comunităţile şi mediul înconjurător.

Simbolul Zilei Internaţionale a Pompierilor este panglica în culorile roşu şi albastru care simbolizează elementele cu care lucrează pompierii: roşu pentru foc şi albastru pentru apă.

Sărbătorirea Zilei internaţionale a pompierilor a fost instituită în 1999, pe 4 ianuarie, ca urmare a morţii a cinci pompieri într-un incendiu de vegetaţie din Linton, Statul Victoria, Australia. Garry Vredeveldt, Chris Evans, Stuart Davidson, Jason Thomas şi Matthew Armstrong au fost trimişi pe 2 decembrie 1998 să stingă un incendiu, când o schimbare bruscă a direcţiei vântului a adus flăcările în drumul camionului de intervenţie, omorându-i pe pompieri. Mai târziu, JJ Edmondson, locotenent de pompieri în Victoria, a coordonat instituirea Zilei Internaţionale a Pompierilor.

Data de 4 mai a fost aleasă pentru a corespunde cu celebrarea Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor. Acesta fusese comandant militar şi organizator al unei brigăzi de pompieri în vremea Imperiului Roman şi a fost martirizat în timpul persecuţiilor lui Diocleţian, mai notează sursa citată.AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internaţională a Jazz-ului

Pe 30 aprilie, de Ziua Internațională a Jazz-ului, muzicieni din toată lumea sărbătoresc cântând. Și în București mai mulți muzicieni s-au alăturat acestui maraton muzical.

În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat oficial ziua de 30 Aprilie, ca fiind Ziua Internaţională a Jazz-ului, cu scopul de a evidenţia rolul diplomatic al jazz-ului, de a uni oamenii şi de a promova înclinaţiile culturale din toate colţurile lumii. Cu această ocazie, pe întregul glob, toată lumea cântă jazz.

Dacă jazz-ul s-a născut din suferinţele oamenilor şi are o istorie oarecum incertă şi contradictorie, nici etimologia termenului nu putea face excepţie.

Unii spun că vine de la numele unui pianist de culoare, Jess “to play like Jess”, alţii spun că vine de la numele lui proprietar de cabaret, Jasbo Brown, căruia clienţii îi cereau “Mai cântă Jasbo, încă Jas!” sau că termenul ar fi de origine africană, negrii de pe plantaţii îndemnându-se la dans cu acest cuvânt sau de la numele bateristului Chas Washington.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua veteranilor de război

An de an, la 29 aprilie, este sărbătorită Ziua veteranilor de război, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României, aceasta fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007.

Această zi aminteşte de data la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de ”veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război. Prin acesta, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

Potrivit informaţiilor prezentate în albumul ”100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro, în Războiul de Independenţă (1877-1878), şi-au sacrificat viaţa 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, iar în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, victoria a fost obţinută cu jertfa a peste 335.000 de morţi şi dispăruţi, a peste 75.000 de invalizi şi a circa 650.000 de morţi din rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

După Primul Război Mondial, încheiat în 1918, au fost adoptate diferite legi prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia ”Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920 li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul ”Mihai Viteazul” li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi. Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

În prezent, drepturile veteranilor de război sunt reprezentate de Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, membră a Federaţiei Mondiale a Vechilor Combatanţi, cu sediul la Paris. Aceste drepturi sunt garantate de Legea nr. 49/1991 şi de Legea nr. 44/1994, modificată şi completată prin Legea 303/2007.

În anul 2019, data de 29 aprilie a coincis cu a doua zi a Sărbătorii Sfintelor Paşti, astfel încât, prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale, s-a dispus organizarea ceremonialului militar în data de 23 sau 24 aprilie. În această perioadă, au avut loc o serie de manifestări dedicate Zilei veteranilor de război în toate marile garnizoane din ţară şi la cimitirele şi monumentele ostaşilor români de pe teritoriul Austriei, Cehiei, Federaţiei Ruse, Republicii Moldova, Slovaciei şi Ungariei, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale. Astfel, în zilele de 23 şi 24 aprilie au avut loc, în garnizoane din ţară, ceremonii militare şi religioase de depuneri de coroane de flori, iar în Bucureşti, o ceremonie similară a avut loc la 9 mai, la Monumentul Eroilor Patriei din faţa Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, urmată de o Adunare Solemnă, la Palatul Cercului Militar Naţional. În marja Zilei veteranilor de război, a fost organizat, la 5 mai, şi crosul VeteRUN, ediţia a IV-a, desfăşurat pe bulevardul Kiseleff din Bucureşti. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Mondială a dansului

La 29 aprilie, întreaga lume celebrează Ziua Dansului, o sărbătoare marcată neîntrerupt din 1982 încoace.

Data coincide cu ziua de naştere a coregrafului francez Jean Georges Noverre, creatorul baletului modern şi promotorul dansului ca artă independentă.

Jean Georges Noverre (1727-1810), maestru francez al dansului şi baletului, s-a născut la Paris şi este considerat creatorul baletului modern. Prima apariţie într-un spectacol a avut loc la Fontainebleau (1743), iar în 1747 a compus primul spectacol de balet pentru Opera Comică. Doi ani mai târziu, a montat spectacole de balet – ”Iphigenie en Tauride”, ”Alceste”, colaborând cu Christoph Willibald Gluck.

Ziua Internaţională a Dansului încurajează practicarea acestuia în lume, dincolo de bariere etnice, politice şi culturale.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă

Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se marchează în fiecare an la 28 aprilie şi reprezintă un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei şi sănătăţii celor care lucrează, precum şi a muncii decente.

În 2020, în condiţiile în care guvernele, angajatorii, lucrătorii şi societăţile întregii lumi se confruntă cu lupta împotriva pandemiei COVID-19, Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se axează pe combaterea focarului de boli infecţioase la locul de muncă, cu accent pe COVID-19, precizează site-ul www.ilo.org.

Ziua de 28 aprilie este asociată şi cu mişcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Accidentele şi bolile la locul de muncă pot fi evitate prin prevenţie, iar acest deziderat trebuie să devină obligatoriu în toate statele de pe mapamond.

În România, siguranţa la locul de muncă este reglementată de Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, iar controalele de specialitate din acest domeniu sunt efectuate de Inspecţia Muncii. Potrivit normelor stabilite de această instituţie, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă pe baza unor principii generale de prevenire: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă, conform site-ului www.inspectiamuncii.ro. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator

În fiecare an la 24 aprilie este marcată Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator, iar săptămâna ce include această zi este cunoscută ca ”Săptămâna mondială pentru animalele de laborator”. Se face cunoscută cu acest prilej suferinţa milioanelor de animale din întreaga lume care sunt chinuite şi îşi pierd viaţa în cursul experimentelor de laborator.

Ziua mondială pentru protecţia animalelor de laborator a fost stabilită în 1979 de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society – NAVS), 24 aprilie reprezentând data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei.

Înfiinţată în 1929, Societatea Naţională Anti-Vivisecţie militează împotriva vivisecţiei (disecţie făcută pe un animal viu în vederea studierii unui fenomen fiziologic) şi promovează alte soluţii în vederea înlocuirii experimentelor pline de cruzime şi costisitoare cu metode de cercetare moderne şi inovatoare.

Animalele de laborator sunt ţinute adesea în condiţii improprii iar experimentele se fac în lipsa anestezierii. Ele suferă arsuri, orbesc, sunt otrăvite, mutilate, înfometate pentru ca produse pe care oamenii le folosesc zilnic să poată fi etichetate ca prezentând „condiţii de siguranţă”. Astfel de produse testate pe animale sunt unii aditivi pe care îi folosim în mâncare, unele cosmetice şi articole de toaletă folosite pentru îngrijirea corpului, produse de spălat şi curăţat folosite în casă, diverse alte produse folosite pentru maşină, grădină, precum şi medicamente de uz uman.

Anual aproximativ 100 de milioane de animale au de suferit în laboratoarele din lumea întreagă. Multe dintre testele efectuate pe animale pot fi înlocuite prin alternative ştiinţifice avansate care sunt disponibile în prezent. Există metode avansate de cercetare care nu folosesc animale şi care sunt mai sigure, mai eficiente, produc rezultate mai rapide şi mai relevante pentru om. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor

Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor sau Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor. Prima astfel de manifestare s-a desfășurat în 1995.

23 aprilie marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale: William Shakespeare și Miguel de Cervantes, precum și a altor scriitori: scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega (1616), poetul englez William Wordsworth (1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889) și poetul englez Rupert Brooke (1915).

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua Bibliotecarului din România”, astfel că în România, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.189 din 08 februarie 2010, anual, la 23 aprilie, în Republica Moldova se va consemna sărbătoarea profesională – Ziua Bibliotecarului.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua Pamantului

Ziua Pământului este sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie și cu această ocazie se trage un semnal de alarmă privind protejarea mediului înconjurător. Această zi a fost fondată cu scopul de a trezi interesul clasei politice față de mediu.

Ziua Planetei Pământ a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a atrage atenția clasei politice din dezinteresul pe care îl arăta mediului înconjurător.

Din 1970 și până astăzi, în fiecare an, 22 aprilie a fost sărbătorită drept Ziua Pământului și se organizează manifestații care urmăresc să aducă în atenția oamenilor necesitatea protejării mediului înconjurător.

După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.

În ultimii ani, Ziua Pământului a devenit globală, mobilizând 200 de milioane de oameni în 141 de țări și ridicând problemele de mediu pe scena mondială, peste un miliard de oameni exprimându-și interesul pentru protejarea planetei, participând la diverse acțiuni dedicate acestei zile.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.

Ziua internationala a romilor

Ziua Internațională a Romilor (8 aprilie) este o zi pentru a sărbători cultura romani și de a crește gradul de conștientizare a problemelor cu care se confruntă romii.

Ziua a fost declarată oficial în 1990, în Serock, Polonia, la cel de-al patrulea Congres Mondial al Uniunii Internaționale a Romilor (IRU), în onoarea primei mari întâlniri internaționale a repzentanților romilor din 7-12 aprilie 1971 în Chelsfield⁠(d), în apropiere de Londra.

Papa Ioan Paul al II-lea a îndemnat pe adepții săi să trateze romi cu compasiune și respect.
În 2003, Dalai Lama a aprins o lumânare pentru a comemora ziua.
În 2004, Adam Ereli de la Departamentul de Stat al SUA s-a exprimat împotriva abuzurilor continue ale drepturilor omului cu care se confruntă romii și a cerut guvernelor europene să încurajeze toleranța.
În 2006, Maud de Boer-Buquicchio, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei a declarat preocupările ei pentru cultivarea ostilității la adresa romilor și a încurajat populația romă a Europei pentru a acționa pentru îmbunătățirea condițiilor de trai precare, rezultat al discriminării îndelungate și pe scară largă.
În 2009, Secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a vorbit despre angajamentul SUA pentru protejarea și promovarea drepturilor romilor în întreaga Europă.

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii urmareste-ne pe Facebook.